Copiii supradotați nu ajung neapărat lideri
Un IQ ridicat nu asigură automat succesul
Monica Gheorghiu este un punct de referință în ceea ce privește situația copiilor supradotați din România. Este economist de profesie, cu un MBA în administrarea afacerilor şi management.
Este preşedintele asociaţiei Gifted Edu şi manager de proiect în cadrul Centrului Gifted Education pentru copii supradotaţi, care, până în urmă cu câțiva ani, erau complet neglijaţi şi lipsiţi de sprijin şi de îndrumare.
Copiii supradotați prezintă un înalt grad de risc social, inadaptarea fiind o mare problemă.
Monica Gheorghiu a fost printre primii care a făcut cunoscute publicului din România cercetările internaţionale din domeniu, care susțin că aceşti copii au un risc social înalt pe care puţini îl cunosc: 97% se ratează.
Sunt vulnerabili pentru că nu se integrează de la sine în sistemul şcolar de masă, îşi ascund abilităţile, îşi risipesc talentul şi deseori sunt ridiculizaţi sau neînțeleși în familie sau în cercul de prieteni.
În România există peste 200.000 de copii, sub 15 ani, cu abilităţi înalte, însă aceştia sunt marginalizaţi de către colegi sau profesori şi rămân neînţeleşi de mediul social (familie, prieteni). Dramatic este faptul că 97% dintre aceşti copii supradotaţi se pierd inutil an de an.
Pare incredibil ca niște copii cu un coeficient de inteligență atât de mare să nu îşi găsească locul în societate, să sufere de depresie, anxietate, alienare, sau chiar să comită fapte antisociale.
Potrivit specialiştilor, copiii supradotaţi au nevoie să urmeze o educaţie diferenţiată, să fie instruiţi într-un mediu diferenţiat, de excelență, special conceput pentru ei, pentru a le putea valorifica potenţialul ridicat.
În cadrul acestui program de susținere a învățământului de excelență, Monica Gheorghiu a dezvoltat Programul Pilot de Inovaţie Didactică în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al sectorului 6, materializat în Şcoala de Excelenţă pentru copii cu abilităţi înalte, Leonardo Gifted School, care pregăteşte anual zeci de copii supradotați, descoperiţi în urma unei serii de testări şi evaluări printr-o selecţie la nivel internaţional.
Toate demersurile au ca scop final construirea unui campus pentru educaţia de excelenţă. A lansat și un site de screening gratuit de testare națională pentru selecția copiilor supradotaţi.
De cele mai multe ori, părinții și educatorii nu știu că au de-a face cu un copil supradotat
Camelia Sas este mama unui astfel de copil supradotat. Când a aflat de Centrul Gifted Education, nu știa dacă Rareș, fiul ei, e un copil supradotat și dacă problemele pe care le întâmpina el la școală ar fi putut să fie legate de indicele mare de inteligență. Și ea trăia cu impresia că un IQ mare ar fi o garanție a faptului că un astfel de copil are totul – inteligenţă, emoții, integrare socială perfectă.
Nu putea să își închipuie că majoritatea copiilor supradotați suferă de asincronie în dezvoltare, adică indicele mare de inteligență vine la pachet cu o serie de dezavantaje – în primul rând un indice emoțional și social mai puțin dezvoltat. „Lucrul acesta se întamplă pentru că nu știm cum să identificăm un copil supradotat și nu stim cum să transformăm dezavantajele temporare în avantaje. Vorbesc ca părinte de copil gifted, nu în calitate de expert”, spune Camelia Sas.
Pentru toți acești copii supradotați este necesar un plan de educație individualizat pentru a-i ajuta să își consolideze cunoștințele și să se dezvolte din punct de vedere intelectual. Monica Gheorghiu a explicat care este relevanța unui astfel de plan personalizat (Individual Education Plan) pentru elevii cu o inteligență peste medie.
Toate mințile strălucite merită să fie descoperite și valorificate
De curând, Centrul Gifted Education a început programul de parteneriat cu școlile şi liceele din Bucureşti pentru a descoperi copiii şi tinerii supradotaţi cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani. Campania se derulează printr-un site care oferă o testare naţională predictivă a inteligenţei oricărui copil.
Prin aceste testări naţionale, România va putea avea o situaţie clară asupra tinerilor cu abilităţi înalte, astfel încât să îşi poată recalibra politica educaţională şi în funcţie de existența acestor copii.
Fiecare copil, din orice școală, are dreptul la un astfel de screening, iar cadrele didactice ar trebui să aibă un minim de informație despre cum pot lucra cu astfel de elevi și cum îi pot ghida înspre o formă de educație care să le valorifice corect imensul potențial, care altfel se va risipi.