Copiii în era digitalului. Cum să transformăm pasiunea pentru calculator într-o activitate constructivă

Imagine de StartupStockPhotos de la Pixabay

În noul context, în care școala și grădinița au ajuns să fie online, copiii stau zilnic ore întregi în fața dispozitivelor digitale. Iar când tehnologia este peste tot, când părinții sunt și ei la rândul lor nedespărțiți de device-urile electronice, copiilor nu le rămâne decât să facă ceea ce văd și ceea ce li se cere. Trăim într-o lume în care digitalizarea se face cu viteză, iar cine rămâne în urmă poate fi exclus chiar din grup. Acum, auzim peste tot că trebuie să știi să lucrezi pe calculator, pentru că doar așa vei avea asigurat viitorul.

Astfel, șansele ca cei mici să ajungă să fie depedenți de calculator sau orice alt device este foarte mare. Așa că nu ne rămâne decât să încercăm să aducem echilibrul în viața copiilor și să transformăm, dacă se poate, această plăcere pentru calculator, în meserie mai târziu. Psihologul Marius Zamfir ne-a vorbit despre ce ar trebui să facă părinții pentru a asigura echilibrul copiilor în această situație și care sunt efectele utilizării frecvente și de durată a calculatorului.

De unde trebuie să plecăm: părinții sunt modelul copiilor

Mulți părinți se plâng deseori: copiii stau foarte mult timp în fața calculatorului, a telefonului sau tabletei. Pe de altă parte, alții spun că este normal ca cel mic să-și petreacă așa timpul, pentru că trăim într-o lume a digitalizării, iar cei care nu au abilitatea de a lucra cu astfel de dispozitive sunt văzuți ca outsideri.

Cum ar putea părinții să îi facă pe cei mici să transforme timpul petrecut în fața ecranelor în timp prețios, în care învață ceva?

Marius Zamfir ne dă câteva sfaturi: “Cred că ar trebui să ne modificăm pe noi cumva și să încercăm, atunci când suntem în fața copiilor, să petrecem cât mai puțin timp în fața device-urilor electronice, să le oferim niște oportunități de a găsi activități educaționale diverse, care să compenseze statul în fața ecranului. Și aici ar fi activitățile sportive, care dezvoltă foarte bine și fizic, dar și psihic, sau un instrument musical, mai ales dacă copiii au și înclinația aceasta. Pianul, spre exemplu, dezvoltă foarte bine sistemul neurologic, creierul”.

Dar de ce nu este bine să le interzicem folosirea acestor device-uri

Psihologul ne îndeamnă totuși să urmăm calea de mijloc. Pentru că nu este bine nici să interzicem complet device-urile electronice. Pe de o parte, pentru că socializarea tinerilor se face discutând despre subiecte care au legatură cu ce se întâmplă în mediul virtual sau la televizor, cu personajele din jocurile de pe calculator, cu anumite emisiuni, iar pentru a socializa este nevoie să aibă astfel de informații, altfel copilul poate fi respins de grup. Pe de altă parte, trebuie să cunoască modalitatea de folosire a acestor dispozitive, pentru că vom depinde și mai mult în viitor de ele. “Problema este scopul în care folosim aceste device-uri electronice, trebuie diferențiat foarte bine scopul recreativ de scopul util până la urmă, pentru că la nivel cerebral se întâmplă lucruri diferite când stăm și ne relaxăm în fața unui ecran, când stăm în fața unui joc, ne uităm la un film, față de o activitate care solicită gândirea, imaginația, creativitatea”, subliniază Marius Zamfir.

Ce efecte are asupra copilului utilizarea calculatorului

Creierul funcționeză diferit în funcție de activitatea pe care o derulăm. Dacă activitatea este în zona de relaxare, atunci creierul se află în zona undelor Alpha, pe care le întâlnim atunci când visăm, când suntem relaxați profund. Când stăm în fața unui calculator și avem o activitate conștientă, creierul se află în zona undelor cerebrale Beta și acolo creierul funcționează la capacitate normală. Un exemplu în acest sens ar fi: urmărirea unui film de desene animate și un joc online pentru învățarea unei limbi străine.

Psihologul ne atenționează că dacă stăm un timp îndelungat în fața unui ecran acesta are efect asupra dezvoltării creierului. Academia Americană de Pediatrie recomandă, pe baza a 49 de studii, cât ar trebui să stea un copil în fața device-urilor electronice. Însă, în contextul pandemiei de coronavirus, aceste date nu țin cont de faptul că școala s-a mutat în online. Așadar, revenind, Academia venea cu următoarele recomandări: copiii până în 2 ani să nu stea deloc, între 2 și 6 să stea o oră, între 6 și 12, cel mult 2 ore.

Acum, însă, cei mici sunt puși să stea chiar și 5 ore doar pentru școală în fața calculatorului.

Marius Zamfir spune că ideal ar fi să compensăm orele petrecute în fața calculatorului cu ieșirile în natură, cu ieșirile cu prietenii, pentru că “Nu cred că ecranul în sine poate face rău, cât timpul petrecut în fața unui ecran. Nu mai interacționăm, nu mai suntem așa cum trebuie și atunci competențele și abilitățile noastre de a interacționa vor scădea”.

Pasiunea pentru calculator poate fi transformată într-o activitatea constructivă?

Psihologul Marius Zamfir ne-a explicat de ce este bine să gestionăm abilitatea de a lucra pe calculator a celor tineri, astfel încât să ducă către ceva constructiv, cum ar fi chiar o meserie. Dar iarăși a subliniat că este bine să avem un echilibru, să ținem cont de faptul că: “Dacă nu vom compensa celălalt timp cu activități de interacțiune socială, e clar: copilul se va închide foarte mult în el. Nu va avea abilitățile de interacțiune socială și poate ajunge la o formă mai ușoară sau mai gravă de sociopatie, să nu mai prefere să stea între oameni. Va prefera să stea în fața unui calculator, deoarece creierul are capacitatea de a se adapta mediului în care stat foarte mult”.

Mai mult, se pare că 80-90% dintre activitățile zilnice le facem chiar dacă nu avem chef, și le ducem la bun sfârșit pentru că vom fi recompensați la nivel social. Psihologul susține că acei copii care nu își dezvoltă aceste mecanisme sociale la nivel cerebral, s-ar putea să ajungă în situația în care să fie foarte disfuncționali în anumite segmente. “Poate vor fi foarte buni într-o meserie tehnică, de calculator, dar la nivel social s-ar putea să nu fie niște persoane foarte funcționale și avem nevoie ca toate aceste mecanisme să fie echilibrate. Nu putem funcționa doar la serviciu, avem și viață de familie, viață socială cu pritenii și noi trebuie să știm să ne descurcăm în toate aceste medii destul de bine, pentru că, altfel, s-ar putea ca pe unele dintre aceste medii să le excludem și asta ne va afecta funcționalitatea noastră pe termen mediu și lung”.

Atractivitatea domeniului IT pentru părinți influențează viața copiilor

Salariile sunt foarte mari în domeniul IT, de aceea sunt mulți părinți care își încurajează copiii să petreacă mult timp în fața calculatorului, sperând că astfel vor fi mai pregătitți pentru jobul viitorului. Psihologul susține că este bine ca cei tineri să fie canalizați spre acest domeniu, dar părinții trebuie să explice copilului că e nevoie de un echilibru, de moderație. Dacă nu se va întâmpla asta și tânărul va ajunge să stea 10-12 ore în fața ecranului, atunci organismul se va adapta, creierul va primi plăcere doar din acest tip de activități și celelalte activități vor fi deficitare. Va ajunge să nu îi mai placă să se întâlnească fizic cu prietenii, ci doar în sistemul de comunicare online.

Jocurile pe calculator duc la pierderea unor abilități din viața reală

Asta pentru că de multe ori prietenii se întâlnesc și virtual, și uneori prieteniile se fac în mediul online, prin intermediul jocurilor pe calculator. Adulții trebuie să fie atenți la importanța jocului din viața reală, pentru că, până la urmă, copilăria se bazează pe joc, pe interacțiunea din joc.

Marius Zamfir ne-a explicat ce câștigă copiii dacă dau prioritate jocului din viața reală față de cel de pe calculator. Jocurile pe calculator dezvoltă anumite abilități, dar pe care le putem folosi destul de puțin în viața reală, pe când jocul prin interactiune socială ne poate ajuta să mediem anumite relații cu oamenii din jurul nostru și să avem aceste abilități deja dezvoltate mai târziu, în viața de adult.

Mai exact, jocurile dezvoltă aria socială, abilitatea de a comunica, a empatiza, a simți persoana de lângă noi cu nevoile si cu așteptările sale. Jocul pe calculator dezvoltă și el abilități, cum ar fi atenția distributivă. Potrivit psihologului, dacă niște adolescenți se joacă un joc de strategie, abilitatea dezvoltată acolo va fi cu greu aplicabilă în viața de zi cu zi.

La aceste observații se adaugă și faptul că Organizația Mondială a Sănătății a definit dependența de jocuri de calculator ca fiind o afecțiune psihică. Ea înseamnă comportament care îi deteriorează jucătorului semnificativ celelalte paliere ale vieții: personal, familial, social, educațional, ocupațional. Această afecțiune poate include chiar tulburări de somn, probleme cu digestia, activitate fizică deficitară.

Deci, pentru dezvoltarea cognitivă corectă a copiilor și a adolescenților este nevoie de interacțiune, pentru că toată dezvoltarea personală se face în relație cu cei din jur, din primii ani ai vieții.

Cu ce probleme se vor confrunta tinerii care sunt dependenți de jocurile de pe calculator, atunci când vor trebui să meargă la muncă? Marius Zamfir este de părere că „Creierul lor era învățat să primească plăcere, mediul virtual la nivel cerebral ne oferă substanțe asemănătoare cu cele din gama opinaceelor, și acolo vorbim de morfină, codeină, droguri puternice, ce oferă relaxare, plăcere. La fel ca acestea și mediul virtual oferă plăcere fără să depunem efort. Și ajung să se trezească puși în fața faptului că trebuie să facă lucruri pe care nu au chef să le facă, să exercite alte sarcini decât pe cele pe care le-au deprins atunci când au stat în fața calculatorului. Așa că mulți dintre acești tineri vor avea probleme cu comunicarea, cu relaționarea prin limbaj simbolic, pentru că nu vor înțelege ironiile, sarcasmul, astfel că se vor simți lezați, deci nu vor ști cum să reacționeze” .