Când are nevoie copilul tău de mindfulness și ce efect are

Poate de multe ori te-ai întrebat ce înseamnă de fapt mindfulness și cu ce ne ajută, sau în ce fel de situații ne ajută. Mindfulness este practica şi starea prin care alegem în mod conştient să trăim în prezent, să observăm gândurile şi emoţiile noastre şi să fim în contact cu corpul nostru.

Despre concept cu siguranță a auzit multă lume. Dar câți dintre noi suntem dispuși să începem să aducem schimbări în viețile noastre? Și, poate mai important decât orice, acest tip de meditație ajută și copiii? În ce fel? Pentru copii Mindfulness înseamnă să observe ce se întâmplă în momentul prezent, aici şi acum. Este o formă de antrenament a atenţiei care poate fi aplicată în orice activitate pe parcursul zilei. Scopul practicării mindfulness este de a creşte conştientizarea de sine a copilului, echilibrul emoţional şi concentrarea în general. Când privim, ce anume vedem? Când ascultăm, ce anume auzim? Când mergem, cum anume se simt picioarele pe pământ? Când mâncam, cum se simte gustul? Când ne jucăm, cum ne simţim? Când suntem supăraţi, cum se simte această emoţie în corp, unde anume, ce gânduri avem? La aceste întrebări răspunde lectorul de la Fundația Calea Victoriei, Mihaela Mîndreci. Iată câteva ipostaze în care mindfulness este un real ajutor pentru copii:

Realitate și provocare: Copiii sunt din ce în ce mai stresați de la vârste mici.

Știința ne spune că practica mindfulness le este de ajutor atât adulților cât și copiilor; mai mult, pe cei mici îi susține în dezvoltarea lor.

Soluția: Să ajutăm copiii să practice mindfulness și să creăm împreună cu ei un ritual de familie care adâncește conectarea și ne oferă timp valoros împreună.

Realitatea lumii în care trăim ne arată că dacă mergem în același ritm fără să facem o schimbare, mai liniștiți decât suntem astăzi nu vom fi.

Studiile arată că suntem bombardați cu aprox. 100.500 cuvinte/zi prin internet, TV, media. Asta înseamnă cam 23 cuvinte/secundă. Concluzia cercetătorilor este că efortul de a procesa atâta informație ne deconectează de semenii noștri și ne limitează capacitatea de a sta atenți pentru mai multă vreme. Ceea ce explică în parte felul în care ne simțim și ceea ce vedem în jurul nostru. Aceștia sunt adulții cu care copiii se întâlnesc și alături de care trăiesc.

Aceasta este lumea pe care o așezăm în fața lor. Desigur că vrem ca ei să trăiască bine, să exploreze viața curioși, deschiși, să pună întrebări, să decidă pentru ei înșiși, să fie independenți, iertători, prietenoși, drăguți, amabili, politicoși, corecți, toleranți, buni, răbdători, disponibili…

Cum putem oare să creăm o realitate în care creierul lor să aibă timp să extragă informații importante, de care are nevoie, să filtreze și să lase deoparte sunetele și zgomotele inutile pentru a putea lua cea mai bună decizie, să facă alegerea potrivită?

Soluția

Aici intervine practica mindfulness pentru copii și adolescenți.

Când practică mindfulness, copiii și adolescenții exersează modalități simple și la îndemână de a-și concentra atenția la ceea ce se întâmplă în prezent.

Învață să spună STOP! În loc să reacționeze. Să respire și să observe ce se întâmplă cu adevărat în exterior și ce emoții au loc în interiorul corpului, înainte să aleagă răspunsul potrivit situației.

În ce situații pot copiii și adolescenții aplica practica mindfulness?

Ei învață să fie mindful legat (conștient) de toate experiențele lor senzoriale, de gânduri și emoții.

Spre exemplu:

• pot asculta mindful (atent) pe cineva spunând o poveste și o pot reda la rândul lor; dacă nu sunt atenți, nu pot face asta
• pot observa că doamna profesoară are brațele încărcate și o ajută deschizând ușa clasei
• își pot concentra atenția într-un singur loc și lecția este învățată rapid și bine
• fiind mindful (conștienți), își dau seama de felul în care reacționează prin vorbe sau fapte și de efectul asupra celor din jur
• folosind tehnici simple de mindfulness își pot stăpâni emoțiile pe care le au înaintea și în timpul unor testări importante
• fiind mindful, pot ocoli situațiile cu potențial conflictual, etc.

30 de ani de cercetare au arătat beneficiile mindfulness pentru adulți: de la scăderea stresului şi a durerii cronice până la îmbunătăţirea stării emoţionale şi mentale. Acestor rezultate li se adaugă cercetări asupra copiilor şi adolescenţilor din ultimii ani. Dovezile sunt convingătoare și susțin folosirea mindfulness în educație.

Studiile arată că practicarea metodei mindfulness de către copii și adolescenți îi ajută pe aceștia să îmbunătățească:

• rezultatele oricărei activităţi şi rezultatele şcolare, prin creșterea atenției
• răspunsul în fața anxietății și stresului în general și datorate emoțiilor înaintea testelor
• empatia și înțelegerea de sine și a altora
• auto-reglarea emoțională
• abilitățile sociale
• comportamentul și relațiile interpersonale, în general

Cât de des și cât de mult este nevoie să practice copiii și adolescenții mindfulness?

Practica mindfulness se construiește în timp. Este un antrenament în care contează consecvența și nu cantitatea. Momentele scurte și repetate de mindfulness sunt ideale, iar dacă acestea devin un ritual în familie, poți fi sigur că ceea ce îți dorești mai mult pentru copilul tău și familia ta este pe cale să se împlinească.

Aș spune că cel mai important lucru pe care copiii și adolescenții îl învață prin practica mindfulness este acela că puterea de decizie le aparține. Depinde de noi să le punem la îndemână instrumentele necesare și să îi ghidăm în folosirea acestora!

Mai multe despre mindfulness pentru copii poți afla atelierul susținut de Mihaela Mîndreci la Fundația Calea Victoriei: Atelier de Mindfulness pentru copii (8-12 ani), din 29 Septembrie.

---

Mihaela Mîndreci este terapeut acreditat internaţional în aplicarea profesională a metodei Călătoria®/Journey® de vindecare emoţională, consilier pentru dezvoltare personală şi profesor de mindfulness pentru copii. A pătruns în lumea dezvoltării personale acum 15 ani, punând întrebări, aflând răspunsuri, citind cât de mult se putea literatură pe această temă, apoi religie, psihologie pozitivă, legătura dintre emoţii şi boală, nutriţie, comunicare non-violentă etc. Începând cu anul 2008 a simţit nevoia de a cunoaşte mai adânc şi profesional aspecte diverse ale dezvoltării personale şi a participat la numeroase cursuri si formări. Mai multe aici.