„Mami, ce poză ai postat pe facebook?!”

Având în vedere tendinţa părinţilor de a încărca fotografii cu ei înşişi sau cu alţii sub influenţa alcoolului sau sumar îmbrăcaţi, pentru a obţine un număr cât mai mare de aprecieri, este evident că reţelele de socializare pot afecta relaţiile din mediul offline ale utilizatorilor. Psiholgul Monica Bolocan spune că efectul pe care îl poate avea o astfel de situaţie asupra copilului depinde foarte mult de vârsta acestuia şi de capacitatea sa de înţelegere. „În general, un copil peste 10 – 12 ani are capacitatea cognitivă şi emoţională să înţeleagă ce este «dincolo» de cuvinte şi imagini, adică să treacă de aparenţe”.

Copiii îşi formează o imagine despre părinţii lor şi aceasta devine punct de reper în viaţă, propriul sistem de valori al lor fiind construit în jurul modelului oferit de părinţi. Atunci când evidenţele vin în contradicţie cu acest model, copiii îşi pierd reperele. Cu cât discrepanţa dintre ceea ce cred despre părinţii lor şi ceea ce văd (spre exemplu, pe reţelele de socializare) este mai mare, cu atât este mai profundă bulversarea lor emoţională. „Copilul poate trăi un sentiment intens de vină, de ruşine pentru ceea ce a văzut, iar mecanismele de apărare ale psihicului pot deturna acest sentiment în comportamente – problemă sau alte reacţii emoţionale. În plus, copilul poate deveni victimă a ironiilor colegilor şi prietenilor săi care îi văd părinţii în ipostaze compromiţătoare” explică Monica Bolohan, psiholog clinician educațional și școlar.
Nu puţini sunt copiii care aleg să «promoveze» modelul de comportament oferit de părinţi.

„Copii care fac parte din familii a căror părinţi consumă excesiv alcool sau îşi surprind părinţii în situaţii compromiţătoare au o stimă de sine scăzută, nu au curaj să se exprime şi nici să interacţioneze cu ceilalţi. Au dispreţ faţă de familie și față de ei înşişi şi, predomină mania, teama puternică, anxietatea, depresia” descrie Alina Blagoi, psiholog clinician specialist, felul în care nesăbuinţele părinţilor îşi pun amprenta asupra comportamentului copiilor.

„Astfel de situaţii jenante îi amplifică copilului un sentiment de ruşine care-l va determina să se închidă şi să refuze a mai avea contact cu mediu exterior. Se simte jenat, ruşinat şi chiar poate avea sentimente de repulsie faţă de părintele care l-a pus într-o ipostază mai puţin plăcută” adaugă Alina Blagoi.

De ce să se îngrijoreze părinţii

Psihologii spun că orice modificare semnificativă de comportament sau stare afectivă, inclusiv scăderea nejustificată a performanţei şcolare a copiilor ar trebui să dea de gândit părinţilor. „În funcţie de temperamentul lor, copiii pot deveni mai puţin comunicativi, opoziţionişti sau dimpotrivă, extrem de labili emoţional, cu o nevoie crescută de afecţiune şi atenţie” spune psihologul Monica Bolohan. Semnalul care ar trebui să-i îngrijoreze pe părinți este atitudinea ostilă pe care o are copilul faţă de mediul exterior, Un alt semnal este că aceştia sunt trişti, timizi, introvertiți, comunică greoi sau nervoşi, stresaţi, lipsesc de la şcoală, nu se integrează. De cele mai multe ori, copiii din aceste familii transmit informaţii foarte puţine despre ei înşişi, se ascund sub masca adolescentului indolent, dezinteresat sau chiar de “prost crescut”.

Alterarea modelului de valori poate eroda personalitatea copilului

Alterarea modelului de valori oferit de părinţi poate eroda construirea unei personalităţi echilibrate. „Ca adult, copilul care şi-a pierdut încrederea în părinţi sau care a crescut marcat de un puternic sentiment de vină pentru ce “a văzut” despre părinţii săi poate avea dificultăţi în a stabili relaţii stabile, bazate pe încredere reciprocă” explică Monica Bolocan.

„Cei mai mulţi sunt frustraţi, debusolaţi, îşi condamnă părinţii pentru atmosfera din familie şi educaţia pe care i-au dat-o” declară Alina Blagoi.

Psihologii sfătuiesc părinţii ca înainte de a-şi face publică viaţa personală de adulţi, să îşi amintească de faptul că sunt model şi punct de reper pentru copiii lor. „Oricât de mare ar fi tentaţia de a posta ceva spectaculos despre sine pe o reţea de socializare, un adult care are şi rolul de părinte ar trebui să se privească întâi prin ochii copilului său” spune Monica Bolocan.

„Le-aş sugera să fie discreţi, să le ofere explicaţii (în cazul în care există o astfel de situaţii), să comunice în plan real cât mai mult şi să-şi protejeje copii” afirmă Alina Blagoi.

Asadar relațiile cu familia, prietenii și colegii se schimbă pe măsură ce oamenii comunică tot mai puțin față în față, ca efect al rețelelor de socializare. Potrivit studiului Kaspersky o treime dintre utilizatori au spus că acum comunică mai puțin cu părinții lor (31%), cu copiii (33%), cu partenerii (23%) și cu prietenii (35%) pentru că îi pot vedea și comunica cu ei prin intermediul social media.

Goana după aprecieri și validare socială îi determină pe utilizatori să dezvăluie tot mai multe informații private pe platformele de socializare, punându-se în pericol pe ei înșiși, dar și pe ceilalți: familie, prieteni și colegi, concluzionează realizatorii studiului. Rețelele de socializare ne dau libertatea de a comunica cu cei dragi, oricând şi de oriunde dorim, dar totul are un preţ.