Este posibila bunastarea tuturor?
La toate aceste intrebari incearca sa raspunda autoarea Sylvia Nasar in cartea “Geniul Economic”, aparuta la editura All. Nasar, cea care a scris si romanul “A Beautiful Mind”, ecranizat in anul 2001, porneste aceasta carte de la ideea conform careia omenirea ar putea rasturna situatia in privinta nevoilor economice, dominand circumstantele materiale in loc sa se lase inrobita de acestea.
Autoarea este pe deplin constienta ca bunastarea tuturor este o idee recenta, daca o privim la scara istoriei, cu care insa acum ne-am obisnuit si ne asteptam sa se intample prin masuri intreprinse de stat si de noi, personal. De pilda, ideea bunastarii tuturor este atat de recenta, incat scriitorii clasici precum Jane Austen nici macar nu o puteau lua in considerare. Practic, in secolul XVIII-lea, fondatorii economiei porneau de la premisa ca noua din zece oameni sunt sortiti de Dumnezeu sau de natura sa traiasca in mizerie si prestand o munca istovitoare.
Lucrarea “Geniul Economic” este deopotriva o istorie a gandirii economice moderne si o colectie de biografii atent reconstituite ale celor mai importanti economisti. Cartea isi propune sa refaca pasii uneia dintre cele mai importante provocari ale epocii moderne: conceperea celui mai bun sistem economic, adecvat pentru orice tip de natiune, in orice epoca. Nu va ganditi la aceasta carte ca la una plina de grafice si de text arid, greu de parcurs. Dimpotriva, daca o veti citi, veti avea ocazia sa parcurgeti istoria unei idei inceputa in epoca de aur de dinaintea Primului Razboi Mondial, intrerupa apoi de cele doua conflagratii mondiale, si pusa in practia abia la sfarsitul celei de a doua.
Cartea incepe cu povestea harnicului Friedrich Engels si mai lenesul sau prieten Karl Marx, care, apropo, a vorbit toata viata lui despre conditiile mizerabile in care traia muncitorimea engleza, dar a vizitat o fabrica de portelanuri o singura data, si aceea foarte tarziu. Sunt luati la rand, Alfred Marshall, cel care a militat pentru drepturile femeilor si care era de acord cu John Stuart Mill, spunand ca Revolutia Industriala nu a eliberat oamenii de sub tirania necesitatilor de ordin economic si nici nu le-a oferit mijloace materiale necesare “vietii in inalta societate”. Urmeaza Beatrice Porter, o aristocrata din inalta societate britanica, care, alturi de sotul sau, Sydney Webb, a inventat conceptul de “stat asistential” si “think tank”. Pagini bune ii sunt dedicate si lui Irving Fisher, americanul care, printre altele, a inventat rolodexul, indicele pretului de consum si ideea de prognoza economica. Autoarea se apleaca si asupra lui Milton Friedman, Franklin Delano Roosevelt sau Anthony Samuelson, ca sa pomenim doar cateva dintre numele importante care au pus bazele economice moderne.
Dincolo de aceste biografii suculente si scrise cu nerv de roman, cartea este plina de referinte literare inglobate in acelasi context si, veti vedea, face foarte bine legatura intre ce scriau atunci jurnalistii si scriitorii, cei care luau pulsul societatii, si ce gandeau economistii vremii.
Pe parcursul acestei carti, care nu ar trebui sa lipseasca din nicio biblioteca, asemena romanelor lui James Joyce sau Marcel Proust, veti descoperi ca inteligenta economica reprezinta factorul esential care determina succesul, iar resursele naturale, teritoriul, populatia si chiar forta tehnologica sunt factori secundari.