România Educată intră în vacanță! Guvernul pare depășit de situație și incapabil de fermitate

Încă de la începutul pandemiei au fost multe semne de intrebare cu privire la educație, care ar fi cele mai bune soluții pentru a învăța și cum să fie posibilă totuși prezența fizică în școli, respectând desigur restricțiile pentru sănătate. Au fost puse în discuție de Ministerul Educației diverse strategii, care, nu sunt pe placul tuturor și nici nu par să rezolve sincopele deja formate. Din păcate, vorba din popor care spune că „învață cine vrea și cine poate”, începe să devină o realitate, una cruntă.

Sunt copii care nu au acces la o rețea de internet sau la un calculator, așa că școala online nu este o soluție pentru aceștia. Faptul că Bucureștiul se confruntă cu un număr mare de infectări cu coronavirusul nu înseamnă că există aceeași rată de incidență și în alte orașe sau sate. Pentru aceștia din urmă ar fi fost posibilă continuarea cursurilor cu participarea fizică a elevilor. În acest sens, Federația Coaliția pentru Educație își prezintă opinia cu privire la acest subiect:

Federația Coaliția pentru Educație își exprimă îngrijorarea față de decizia Ministerului Educației de a prelungi vacanța de primăvară, deoarece această măsură va adânci inechitățile existente în sistem. În plus, o astfel de decizie, luată peste noapte, fără consultarea părților implicate în prealabil, arată că ceea ce primează în continuare pentru factorii decizionali este urgența examenelor, iar accesul tuturor elevilor la un proces educațional de calitate este o țintă din ce în ce mai îndepărtată. Astfel de decizii sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât, în acest an de pandemie, au existat nenumărate semnale privind situația alarmantă a copiilor dezavantajați, care nu au avut acces sau nu au fost conectați la procesul educațional și care vor fi cei mai afectați de această pauză prelungită, după scurta perioadă de revenire la școală.

Coaliția pentru Educație consideră că orice diferență de tratament nu doar adâncește inechitatea, ci generează diferențe majore de achiziții între elevi. Iar aceasta va afecta resursele umane și va determina o pierdere semnificativă din punct de vedere economic pentru România în următorii ani.

Coaliția a înaintat în repetate rânduri propuneri pentru reducerea inechității din sistem în perioada pandemiei. În acest sens, reiterăm faptul că este necesar un program integrat de intervenție, care să țină seama de toate nevoile copiilor dezavantajați (inclusiv de alimente) și să includă activități remediale și pe timpul verii.

În rezumat, pe termen scurt (3-6 luni), Coaliția pentru Educație recomanda la începutul pandemiei următoarele:

• Asigurarea cadrului general de funcționare a sistemului pe scenarii conforme cu realitatea curentă a fiecărei unități de învățământ.Astfel de scenarii trebuie să includă introducerea unui sistem de învățare de tip blended-learning, alternarea zilelor de învățare la școală cu cele online și împărțirea elevilor care să vină la școală alternativ. Accentul trebuie să fie pus pe învățarea în clasă, cu colective mai mici, iar învățarea online să fie o soluție de criză și, eventual, pentru părinții care nu doresc să își trimită copiii la școală din motive de siguranță/sănătate;
• Dezvoltarea unor programe sociale/ vouchere dedicatepentru alimente și/sau produse de igienă pentru elevii ce provin din medii dezavantajate;
• Pregătirea elevilor și familiilor la începutul anului școlar pentru a utiliza device-urile și platformele online;
• Construirea și menținerea unei platforme naționale unice cu conținut de calitate pentru elevi precum lecții online, povești înregistrate etc., care să cuprindă și resurse dezvoltate de societatea civilă, dar și diverse platforme de management de proces și conținut educațional;
• Dezvoltarea unei platforme unice în care sunt înregistrați la nivel de școală fiecare elev, împreună cu date importante relevante despre situația educațională, acces tehnologic, aspecte sociale, sănătate etc;
• Susținerea unui grup de profesori dedicați care să poată înregistra și preda online,folosind canale precum Facebook și Youtube. Stocarea acestor ore pe o platformă unică accesibilă non-stop elevilor și de-a lungul anilor viitori;
• Îmbunătățirea și extinderea programului de difuzare Teleșcoala și folosirea în paralel a unui canal radio, care să transmită cel puțin 8 ore pe zi materiale informative/didactice pentru elevi din toate clasele și la toate materiile. Este necesară selectarea de profesori potriviți formatului de televiziune, pentru a realiza ore care să se adreseze unor grupuri țintă diverse de elevi, nu numai elevilor cu rezultate bune. De asemenea, pot fi luate în considerare programe/campanii la care să participe vedete îndrăgite de copii și chiar alți elevi, pentru a facilita/promova învățarea. Recomandăm ca toate aceste programe/emisiuni să fie încărcate pe o platformă online atractivă pentru elevi;
• Implementarea unei linii de asistență online și la telefon dedicate elevilor, profesorilor și familiilor pentru adaptarea la mediul digital și informarea privind reglementările din domeniu.

Pe termen mediu și lung Federația susține:

• Operaționalizarea și implementarea Strategiei România Educată. Strategia România Educată a fost un efort instituțional masiv, care a dus la aceeași masă toți actorii relevanți în educație si a reușit să creioneze viziunea pentru transformarea educației în România. Este necesară elaborarea și asumarea politică a unui plan operațional pentru implementarea Strategiei, iar Coaliția pentru Educație este deschisă să contribuie la acest efort.
• Modificarea structurii de guvernanță a Ministerului Educației și Cercetăriicu separarea clară a responsabilităților politice și introducerea responsabilităților executive de management a sistemului.

După cum au arătat în acest studiu exploratoriu, organizațiile neguvernamentale din domeniu au făcut eforturi și au oferit nenumărate resurse în perioada pandemiei și își pot aduce contribuția printr-un parteneriat cu sistemul educațional.

RISCUL EPIDEMIOLOGIC

În ceea ce privește riscul epidemiologic, Federația susține că este necesar să fie respectate aceleași reguli la trecerea la învățarea online de la învățarea cu prezență fizică sau invers pentru toți elevii și toate comunitățile din România. Decizia de a modifica scenariile pentru întreaga țară doar pentru că Bucureștiul a depășit pragul de 6 la mie nu este justificată și reflectă dubla măsură. Cel mai afectat va fi în special mediul rural și mic urban, unde accesul copiilor la educație este limitat, iar situația epidemiologică le-ar fi permis să meargă la școală.

Sistemul de educație vine după un an de eforturi în care ne-am pregătit pentru învățare inclusiv în perioade de carantină. Am experimentat mai multe soluții, am văzut ce funcționează și ce nu și am învățat niște lecții. Pandemia ne-a demonstrat că deciziile centralizate nu răspund întotdeauna nevoilor specifice din teritoriu, iar școlile și autoritățile locale au avut ocazia de a exersa autonomia, cu responsabilitățile aferente. De aceea, credem că este nevoie de un proces real de consultare a partenerilor sociali și susținem în continuare principiul descentralizării în educație, respectiv un grad ridicat de autonomie și asumare a deciziei și a responsabilităților la nivel local. În momentul de față, Ministerul nu găsește soluții pentru continuarea învățării în perioada de carantină (lockdown) și trimite copiii în vacanță, conform Federației Coaliția pentru Educație.

STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR

Deciziile de modificare a structurii anului școlar trebuie să ia în considerare deficitul de învățare, interesele elevilor și profesorilor și să fie consecvente și bazate pe cercetări în domeniu. În fapt, avem parte de inconsecvență: anul acesta sunt prelungite vacanțele școlare, iar anul școlar viitor, potrivit planificării Ministerului Educației, are o perioadă de șapte luni de cursuri, fără nicio pauză.

Înțelegem contextul diferit și lipsa de predictibilitate, în contextul dat. Dar dacă într-adevăr contează pregătirea elevilor din anii terminali pentru examene, mai ales după un an de învățământ on-line, atunci structura de orar și prezența fizică la școală ar trebui să fie ADAPTATĂ la nevoile acestora, în loc să se meargă pe cea standard. Cu toate acestea, până acum, elevii au fost aduși la școală pentru toate disciplinele din orar, în loc să existe o adaptare de program și concentrare pe disciplinele pentru examen. Într-un an în care lipsa de resurse a familiilor se adâncește, statul ar fi putut oferi sprijin dedicat pentru pregătirea pentru examene. În lipsa acestui sprijin, se încurajează în continuare industria meditațiilor, inaccesibilă pentru cei dezavantajați.

Considerăm că se impune reconsiderarea rostului școlii, dincolo de dezbaterile din jurul examenelor. Prezența la școală, fizic, trebuie să însemne și timp pentru socializare, dobândirea de abilități socio-emoționale, un alt mod de de organizare a activităților de predare-învățare-evaluare. Școala nu se poate întoarce la timpul de dinaintea pandemiei ca și cum elevii și profesorii, comunitățile nu au trecut prin transformare și criză.

INECHITATEA ÎN EDUCAȚIE

Deciziile și comunicarea publică trebuie să demonstreze înțelegerea problemelor existente și a consecințelor generate de deciziile luate. În ultimul an, am văzut mai ales decizii care au adâncit inechitatea:

• dintre bogați și săraci: de exemplu, sunt avantajați elevii cu acces la învățământul privat care a funcționat mascat în activități de after-school sau elevii care au avut acces la meditații pentru pregătirea examenelor naționale;
• dintre urbanul mare, urbanul mic și rural: de exemplu, prin închiderea școlilor inclusiv în localități care nu aveau cazuri confirmate, accesul deficitar la resurse educaționale, accesul elevilor la profesori formați pentru a lucra digital;
• dintre părinți: de exemplu, dintre părinții care și-au pierdut locurile de muncă și veniturile și părinții foarte puțin afectați, părinții singuri care au nevoie de sprijin pentru a-și putea păstra locul de muncă, părinții care au sprijin în supravegherea copiilor în familia extinsă, părinți și aparținători în situații de risc de toate tipurile – risc medical, risc economic, risc de siguranță fizică (violență în familie), risc de sărăcire accentuată ș.a.

Ca urmare, Federația Coaliția pentru Educație susține respectarea studiilor și cercetărilor din domeniul educațional și corelarea cu ritmul anual al anotimpurilor:

• pauza din procesul de învățare în luna aprilie este prea mare pentru mulți elevi;
• eventualele recuperări realizate de la revenirea în școli în februarie s-ar pierde și acestea în condițiile în care nu se prelungește anul școlar;
• există copii atipici pentru care ultimul an a venit cu și mai multă presiune în viața și educația lor;
• copiii din comunitățile vulnerabile nu mai vin la școală după ce vremea se încălzește, fiind cooptați în treburile gospodărești, astfel încât vor fi multe situații școlare neîncheiate și/sau abandon școlar;
• este planificat și finanțat programul de învățare remedială din semestrul II al anului școlar 2020/2021, pentru patru luni, din care tocmai se elimină o lună;
• educația nu înseamnă doar examenele de la final de ciclu – deciziile par să fie luate doar în funcție de organizarea admiterii la universități.

CONSULTARE ȘI COMUNICARE

Prin deficitul de consultare și comunicare se susține un discurs dihotomic între părinți și profesori despre rolul grădinițelor și școlilor de a avea grijă de copii: a) părinții nu sunt profesioniști în educație; b) personalul din prima linie are nevoie de soluții de încredere pentru copii; c) este nevoie de părinți prezenți și competitivi în locurile de muncă ocupate.

Nu în ultimul rând, Guvernul României nu a comunicat impactul financiar al măsurii de susținere a concediilor pentru părinții care au stat acasă, ocupându-se de copii în perioadele de suspendare a cursurilor cu prezență fizică. Astfel, percepția opiniei publice este că Ministerul decide să acorde vacanță pentru a evita plata acestui sprijin. În absența unor date publice, pare că anul școlar, educația, depind de calculele financiare de la direcția economică a unei companii. Ori, ceea ce ne dorim este să avem politici educaționale care să fie bine fundamentate și să fie rezultatul unor consultări reale cu partenerii sociali.

---

Despre Federația Coaliția pentru Educație

Fondată în 2015, Coaliția pentru Educație reunește organizații neguvernamentale active în domeniu și susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul.