Învățământul profesional, investiția în ”cei care produc” și confirmarea că ”meseria e brățară de aur”

Capitalul educaţional, factor important în promovarea dezvoltării economice, trebuie privit ca o investiţie în „cei care produc”. Dacă educaţia este un factor important în promovarea dezvoltării economice, funcţionează şi relaţia inversă: modernizarea economică înseamnă noi oportunităţi şi stimulări pentru achiziţionarea suplimentară de capital uman. Acesta este un argument în plus pentru faptul că „ştiinţa de carte” nu poate fi ignorată de către cei care propun politici sociale sau economice, sectoriale sau regionale.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în ultimii zece ani populaţia şcolară a înregistrat o scădere de mai bine de 30 de procente.

În ceea ce privește numărul celor care au urmat o școală profesională, statistica arată că, în anii ’90 un număr de peste 300.000 elevi urmau cursurile acestui tip de învățământ, iar în 2019/2020 – doar puțin peste 100.000, deci de circa 3 ori mai puțini față de începutul anilor ’90.

Dacă la începutul anilor ’90 şcolile şi universităţile din România numărau peste 5 milioane de elevi şi studenţi, în acest an școlar numărul acestora a ajuns la 3,5 milioane. Din rândul elevilor claselor I-XII au dispărut aproape 1,5 milioane, un declin dramatic al cifrei populaţiei şcolare. Imediat după Revoluție, erau peste 4 milioane de elevi, din care, în învățământul primar și gimnazial, mai mult de jumătate, iar în cel liceal aproape un milion. A crescut, în schimb, numărul de studenți: de la circa 200.000 în 1990 la peste 500.000 studenți în prezent.

”Datele Institutului Național de Statistică sunt îngrijorătoare! Dar, problemele sunt multe, grave și mult mai profunde decât s-ar putea crede la prima vedere!“ a declarat Cristina Chiriac, președintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). ”Cea mai vulnerabilă, dar și cea mai importantă resursă a țării sunt oamenii. Pe ei trebuie să îi punem în valoare pentru o construcție solidă în viitor. Militez pentru corelarea programei școlare cu realitățile economice, pentru că școala de astăzi creează forța de muncă de mâine. De aceea, va trebui să ne modificăm comportamentul: să investim în educație!”, a completat președintele CONAF.

Este important să reînvățăm că meseria este brățară de aur

Este nevoie de susținerea în școli a învățământului profesional și de o asumare atât la nivelul oficialilor cât și de către angajatori a unui rol activ în domeniul pregătirii profesionale, mai spune Cristina Chiriac, care dă și un exemplu concret. Conform ei un electrician proaspăt absolvent de școală profesională este încadrat cu un salariul minim brut de 3500-4000 lei lunar, în timp ce un absolvent de facultate primește un salariu minim brut de 2230 lei dacă se angajează imediat după terminarea cursurilor universitare. Cel puțin așa au declarat unii antreprenori participanți la conferințele “Pactul pentru Muncă”.

“Cred că este important să reînvățăm că meseria este brățară de aur și că școlile profesionale tehnice nu sunt doar pentru cei cu media 5, că poți să înveți o meserie respectabilă, bine remunerată în țara ta. Să nu uităm că dintotdeauna meseriile au susținut nația contribuind la dezvoltarea durabilă a țării. În acest sens, trebuie asigurate criterii de bune practici cum ar fi flexibilizarea, respectiv asigurarea condițiilor pentru implementarea unor modele variate de abordare la nivel național, nicidecum transformarea claselor de la profesională în clase de liceu. Avem nevoie de un sistem centrat pe nevoile elevilor și angajatorilor, un sistem care să pună accentul pe oferirea de șanse tinerilor indiferent de categoria socială, de a se califica într-o profesie care să le aducă beneficii și satisfacție pe termen lung și pe interesele angajatorilor de a avea acces la forța de muncă bine calificată, cu competențe specifice solid asimilate”, a încheiat președintele CONAF.