Încotro, MBA?
Mi-am început cariera în managementul educației universitare lucrând, cum altfel, pentru unul dintre cele mai renumite programe de MBA din lume: cel al Universității din Chicago.
Era acum mai bine de 15 ani și a avea un loc asigurat în programul de masterat de administrare a afacerilor la o școală de business care și astăzi este în primele cinci din lume, care primește anual milioane de dolari din donații numai pentru a continua ceea ce face de peste un secol și care numără printre profesori nu mai puțin de nouă laureați ai premiului Nobel în economie (din cei 100 ai Universității din Chicago) era sinonim cu a fi sigur că îți vei găsi imediat o poziție excelent plătită și cu un viitor frumos în finanțe, bănci sau orice alt domeniu de business.
Atât de mare era dorința studenților din întreaga lume de a fi acceptați la Chicago Graduate School of Business (cum se numea pe vremea aceea – astăzi, școala purtând numele lui David Booth, absolventul care a făcut o donație de 300 de milioane de dolari în 2008), încât am avut cazuri de studenți care au încercat să își falsifice notele din facultate pentru a fi acceptați.
La început, rolul meu era pur și simplu de a procesa cele câteva sute (cam trei, patru) de dosare de aplicație care ne veneau în fiecare trimestru printr-un program special prin care erau acceptați studenți care nu puteau intra direct în program și erau lăsați să facă numai câteva cursuri de probă, fără posibilitatea de a obține o diplomă de MBA. Ca pe vremea studenției mele, acești candidați încercau de câteva ori la rând să intre la GSB, cei mai mulți nereușind chiar și după ce luau cursuri în cadrul școlii.
DE LA UN PROGRAM EXCLUSIVIST…
Situația nu era cu mult diferită pe vremea aceea nici la alte mari universități din Statele Unite. Modelul MBA se răspândea și el, iar școlile cu brand mare începuseră campanii de extindere globală. Booth School, de exemplu, și-a deschis atunci campusuri separate în Londra și Hong Kong, dedicate exclusiv pentru predarea programului de Executive MBA, un format de grup în care nu erau acceptați decât studenți care aveau deja experiență în conducerea unor mari afaceri. Îmi amintesc că, la momentul în care campusul din Londra recruta masiv studenți, se glumea că programul nu era, de fapt, deschis decât magnaților petrolului din Rusia.
Pe de altă parte, universități din Marea Britanie, Australia, ba chiar şi Hong Kong, Singapore şi Japonia îşi concentrau şi ele eforturile pe dezvoltarea şi promovarea de programe globale de MBA. Eram, la jumătatea primei decade a anilor 2000, în plină epocă de aur a programelor de MBA.
…LA SATURAȚIE
Lucrurile au avut însă o evoluție interesantă de atunci. Explozia programelor de MBA a făcut ca numai după 10, 12 ani, prin 2016- 2017, să se înregistreze o scădere masivă a interesului studenţilor pentru diploma de administrare a afacerilor.
Pe de o parte, competiţia în sine (multe dintre aceste programe erau oferite direct în limba engleză chiar şi în ţări în care engleza nu este limbă oficială, ceea ce duce la o competiţie acerbă pentru studenţi internaţionali) a devenit un factor major în scăderea numărului de studenţi la cele mai multe şcoli mari, de prestigiu. Pe de altă parte însă, cel puţin în Statele Unite, scăderile spectaculoase de studenţi între 2017 şi 2020 au venit atât pe fondul unei economii robuste (ştiut fiind că studenţii la MBA tind să nu se întoarcă la şcoală atunci când sunt deja în slujbe stabile şi bine plătite), cât şi pe cel al reducerii dramatice de studenţi străini din cauza retoricii naţionaliste şi antiimigraţie din timpul administraţiei Trump.
Atât de disperată părea situaţia, încât revista Forbes titra în august 2019: „It’s Official: The MBA Degree is in Crisis”. Nu exista vreo şcoală renumită de business în Statele Unite la acel moment care să nu se teamă de viitor uitându-se la numărul de candidaţi pentru programele sale. Instituții precum Fuqua de la Universitatea Duke raportau scăderi de 14,6% pentru anul 2018-2019, iar altele, precum Tuck School of Business de la Dartmouth College, de peste 20%. Citat în articolul din Forbes, Andrew Ainslie, decanul Simon School of Business de la Universitatea din Rochester, declara: „Piaţa de MBA este într-o situaţie extrem de critică. […] Am ajuns să spunem că platoul este noul progres.
Suntem bucuroşi dacă ne menţinem numărul de studenţi constant de la an la an”. Tot Ainslie prezicea că până la 20% dintre programele de top de MBA din Statele Unite vor fi nevoite să îşi închidă porţile în următorii câţiva ani. Desigur, la acel moment, începea şi ofensiva programelor online.
PANDEMIA, SALVATOAREA MBA-ULUI
Ei bine, în mod surprinzător, ca şi în cazul educaţiei universitare, şi programele MBA s-au trezit începând din primăvara lui 2020, în plină pandemie, cu o neaşteptată gură de aer. La numai un an de la articolul menţionat mai sus, aceeaşi revistă Forbes titra în septembrie 2020 un cu totul alt titlu: „MBA Applications are Suddenly Soaring”.
Iar de data aceasta, nu numai în Statele Unite, dar şi în Europa. Exact ca şi în cazul scăderii din 2017-2019, şi creşterea din 2020 este legată tot de fluxul economiilor naţionale şi al celei globale. Pandemia nu are cum să însemne creştere economică, ceea ce a dus imediat la dorinţa celor care amânaseră probabil până atunci întoarcerea la şcoală pentru a obţine încă o diplomă de a se folosi de acest moment oportun.
Creşterile au fost spectaculoase şi au reuşit în bună măsură să reechilibreze situaţia de până în 2019. Trebuie, de asemenea, luat aici în calcul şi faptul că multe dintre aceste programe aveau acum şi opţiunea de a studia online, ceea ce reprezenta o economie semnificativă pentru doritorii de diplome MBA (având în vedere costurile adeseori prohibitive ale acestor programe, în afara taxelor şcolare propriu-zise).
VA CONTINUA ÎNSĂ APETITUL PENTRU DIPLOMELE DE MBA?
Deşi greu de prezis, un lucru e sigur: acea piaţă a muncii în care o diplomă de MBA era cheia succesului, cea care îţi asigura accesul la slujbele de top, plătite bine, cu birou mare, secretar şi maşină de serviciu, a dispărut aproape complet.
În discuţii recente cu proaspeţi absolvenţi de MBA, am auzit din ce în ce mai multă dezamăgire. Pentru un program care costă totuşi extrem de mult, rezultatele nu mai sunt cele din deceniul trecut.
Companiile de prestigiu sunt din ce în ce mai precaute când vine vorba de a angaja direct cu salarii foarte mari şi preferă să îşi crească propriii top executives. Dar, asta nu înseamnă că o diplomă de MBA este inutilă.
Din proprie experienţă, ca antreprenor serial şi consultant, m-am găsit adeseori în poziţia de a-mi dori anumite cunoştinţe practice când vine vorba de bugetare şi finanţe, planificare strategică sau chiar management şi leadership.
Am cochetat cu ideea de a mă înscrie la un program de Executive MBA. Din punctul meu de vedere, cunoştinţele teoretice şi experienţa practică pe care ţi-o oferă un program de MBA de clasă înaltă (ca să nu mai vorbim despre esenţialul networking) rămân extrem de importante pentru succesul în orice domeniu de afaceri şi nu numai.
Că modul de livrare a acestor programe se va muta şi el în mediul digital şi virtual, că încetul cu încetul vom vedea mai multă creativitate şi inovaţie în maniera de predare, că vom pune din ce în ce mai mult accent pe experienţa handson, că relaţia cu piaţa muncii va trebui ajustată, programele de MBA vor evolua.
Vor fi nevoite să evolueze, să se reformeze, aşa cum trebuie să o facă întregul sistem de educaţie universitară, indiferent de nivel şi de domeniu de expertiză. Pentru că, până la urmă, ce sens ar avea un program de business care nu se poate adapta la cerinţele pieţei?
Acest material a fost preluat din Ghidul MBA 2021.
Puteți vizualiza aici un preview al ghidului.
Dacă doriți să achiziționați un exemplar, click aici.