Zahar in supa

Unde mai e asta acum? Incep discursurile. Hmm, chiar nu se poate fara? Cica au crescut, s-au dezvoltat, au ocupat o nisa semnificativa din piata… bla, bla, bla… Asa spun toti. Multumesc cititorilor, colaboratorilor, partenerilor… Da’ ce? Mie nu mi-ar fi stat bine pe coperta? Bine ca l-au pus pe X, cu fata aia. De parca i-ar mai trebui imagine… In definitiv, nu mai pot eu de cover-ul lor! Uite-o si pe blonda aia spalacita. Mare redactor-sef, ce sa spun!? Saru’ mana, doamna, felicitari! La mai mare! Baloane, muzica, gustari calde. Iar mi-am uitat cartile de vizita in masina. Sa-l salut pe Y, ar trebui sa vorbesc mai des cu el. M-as cam duce, cred ca s-a terminat distractia, Ah, o punguta-cadou pentru mine? Multumesc, multumesc. La multi ani! Si oameni tot mai interesanti pe coperta… Ce mi-o fi venit? Lasa, nu strica sa arunci o vorba… cine stie?

Ei bine, nu. Evenimentul nu a avut loc. Ce-ati citit a fost doar un scenariu acid despre cronica unei sarbatori neanuntate. Nu va mirati. Mi se mai intampla sa am chef sa pun sare in cafea si zahar in supa. De-aia m-am gandit ca in loc de tortul si dulcegariile aferente, va pot servi astazi altceva, care sa va invioreze: un coctail de "nimic nou", "ne merge bine", "si datorita voua", "spre disperarea trusturilor", "si spre bucuria noastra". Amestecati si dati pe gat in cinstea celor 100 de numere de Cariere.