Un altfel de “Let’s do it Romania”
Moto
“When one commits, providence acts too”
Duminica seara, dupa ploaie, am iesit la o plimbare cu nevasta, copiii si cateii prin peticul de padure din fata casei mele. Dupa cativa pasi am observat cu surprindere si bucurie rezultatele absolut extraordinare ale initiativei „Let’s do it Romania”. Pentru ca in tara noastra respectul pentru natura manifestat de majoritatea populatiei este zero, va puteti inchipui cum arata acest petic de padure dupa ce hoardele de manelisti grataragii l-au bantuit toata vara. Mormane de resturi menajere, hartii si sticle de plastic, aruncate peste deja existentele resturi de materiale de constructii. Ei bine toate astea disparusera, ca si cum o mana magica le facuse pierdute. Ramasesera doar aerul tare ca dupa ploaie, frunzele si copacii suflati de vant, fazani si iepuri de camp, miros de ud si curat…
Cu doar doua zile inainte, impreuna cu o colega, am fost in Bulgaria, sa implementam un workshop la o multinationala din industria farmaceutica. I-am ajutat sa-si defineasca Cultura de organizatie care le-ar sustine Strategia de business, sa-si masoare Cultura curenta si sa inceapa sa se gandeasca la initiativele pe care le au de implementat in asa fel incat sa-si inceapa calatoria de transformare culturala.
Intotdeauna astfel de workshopuri genereaza emotie si deschidere. Asa s-a intamplat si acum. In ultimii zece ani, compania a fost condusa prin teroare, de un om care lua decizii singur pentru restul de 50.
A condus-o ca si cum ar fi fost stapanul unei plantatii cu sclavi. Pentru ca frica este un factor motivational foarte puternic, iar oamenii au ales compromisul intre pachet si respect, compania a avut constant rezultate. Intr-un final, managerul despotic a fost dat afara, dar sechelele ramase in mintea si sufletul oamenilor au fost coplesitoare. Dupa ce au avut parte de tipete, dezbinare si lipsa de etica pentru atat de mult timp, oamenii se bucura acum ca pot spune ceea ce gandesc fara teama de a fi dati afara sau umiliti in public. Pentru prima oara, folosesc calendarul din Outlook si pot vedea ce fac colegii lor. Iau decizii bune pentru ca business-ul sa se dezvolte, nu pentru ca cineva sa primeasca „premiu de loialitate” o vacanta intr-o insula exotica. Oamenii astia se bucura de ”firesc”, iar pe mine asta m-a intristat.
Daca va intrebati de ce si ce are a face plimbarea prin padure cu workshop-ul din Bulgaria, ei bine, duminica seara m-am gandit cum ar fi daca am putea avea un altfel de “Let’s do it Romania”, promovand o altfel de curatenie, o curatenie a mintii noastre.
In ziua curateniei si frumusetii mintii noastre v-as propune sa avem incredere neconditionata in cei din jurul nostru si sa consideram ca intentiile lor sunt bune. Sa ascultam si sa incercam sa intelegem, in loc sa auzim si sa presupunem ca am inteles. Ce-ar fi daca, de exemplu, ne-am incepe ziua asta recunoscand meritele si multumindu-le pentru contributie colegilor nostri. Ne-am putea-o continua concentrandu-ne pe ceea ce ne place sa facem in aria noastra de activitate, pe ceea ce facem bine si pe bucuria ca o putem face.
Dupa ce ne-am incarcat de ”bine si firesc”, va propun sa gandim liber si creativ pentru cateva ore, sa incercam ceva ce ne provoaca limitele, sa incercam sa progresam, acceptand ca greseala este buna atata vreme cat invatam ceva din ea. Ne-am putea incheia ziua recunoascand ca pentru multi dintre noi familia este mai importanta decat cariera, asa ca la 17:30 parcurile, restaurantele sau casele noastre ar fi pline, in timp ce cladirile de birouri ar fi goale.
Cum am fi daca pentru o zi am fi pur si simplu oameni in loc sa fim manageri sau angajati? Caraghios? Nebunesc? Nu se poate? Daca v-ar fi spus cineva acum trei ani ca peste cativa ani peste 250.000 de romani voluntari vor face curatenie si vor strange peste 390.000 de saci de gunoie intr-o singura zi? Ce v-ati fi spus? Caraghios, nebunesc, nu se poate, nu?
Si pentru ca este inca o idee si nu o initiativa, va invit intai la visare, apoi la actiune. Daca ma veti intreba cine vor fi voluntarii, cum vom mobiliza comunitatea, cum am vedea rezultatele sau alte intrebari de genul asta, recunosc ca nu am inca raspunsurile. Tocmai de aceea mi-ar placea si v-as multumi daca ati intra in jocul acesta. Cine stie, poate ca asa cum eu m-am bucurat sa respir un aer curat in peticul de padure din fata casei mele, vom putea cu totii sa ne bucuram macar pentru o zi ca respiram un „aer” mai curat in companiile din… „Let’s do it Romania”.
Bio:
Din ambitie, am hotarat sa urmez facultatea de Automatica si Calculatoare. Am realizat foarte repede ca nu am sa devin niciodata un profesionist in domeniul calculatoarelor. De aceea in 1994 am decis sa invat cat mai bine trei lucruri: sa vand, sa ajut oamenii sa se dezvolte profesional si sa construiesc un business de succes.
O fac si acum.
In acesti 17 ani am avut sansa sa inteleg provocarile unei corporatii din domeniul bunurilor de larg consum, sa contribui la consolidarea unei companii B2B din domeniul produselor industriale si sa particip la start-upurile unui business de training si a unui de specialty recruitment.
Pana in 2002 am avut norocul sa contribui in mod direct la formarea si dezvoltarea profesionala a catorva sute de oameni. In ultimii nouă ani, cu ajutorul seminariilor AchieveGlobal sau Kepner-Tregoe, s-au facut cateva mii. In 2009, o data cu lansarea Talent Stream, am avut sansa sa contribui la recomandarea “oamenilor potriviti pentru locurile potrivite”.
Din 2010, ca Presedintele al boardului United Business Development, ma ocup de politica de expansiune si integrare post achizitie ale holdingului.
De fiecare data m-am simtit responsabil de a asigura cele mai bune premise pentru succes oamenilor cu care am lucrat sau am interactionat. De fiecare data am avut mari satisfactii facand asta.
Le am si acum.
