Reasezarea/Realinierea
Zbaterea asta din ultima vreme intre ispite si renuntari produce efecte incontestabile la nivelul comportamentului fiecarui element al societatii. Prinsi intre continentalizare si globalizare, alegerea pe care suntem nevoiti sa o facem devine si mai derutanta: romanul UE? sau romanul mondial? Am constatat ca starnesc destul de multa nedumerire cu aceasta intrebare si mai ales cu apropierea ei de subiectul Cariere. O sa ma explic: acum, cand lumea ni-i deschisa, constatam ca ne e cu mult mai dificil sa optam. Iar individul cand alege – e singur. Carierele se cladesc oriunde, dar mai ales in metropole. Iar carierele inseamna, de fapt alegeri, optiuni. Singuratatea de tip "oras mare", precum si depersonalizarea "in circuit" incep, de fapt, de aici. De la alegere si de la teama de a nu gresi. Pentru ca sa depaseasca acest cerc vicios, omul modern trebuie sa aiba in primul rand un fundament solid si un orizont prietenos. Sa se alinieze unei tendinte, sa se aseze pe o directie.
Atata timp cat esti la mijloc de poveste, nu-ti poti permite sa fii singur. Esti nevoit sa-ti stii bine familia: pe cine ai in spate si pe cine lasi sa-ti fie in fata; cine preferi sa-ti fie prieten; de cine te indragostesti; pentru ca, in final, limpede si linistit, sa faci alegerea buna a drumului.
Este nevoie sa te obisnuiesti, apoi, cu instrumentele de operare a comunitatii in care intri; cu genul de limbaj folosit si cu tonul dialogului; cu strictetile si cu tipul de libertati permise. Cu alte cuvinte, trebuie sa ai habar de regulile Casei la care vrei sa te aliniezi.
Abia de-aici incolo intervine reasezarea. Reasezarea pe calapoadele – poate inca prea vaste – ale unei noi epoci. Din punctul acesta de vedere, lumea intreaga arata acum ca un stol de pasari alertate, brusc ridicate in aer.
Haosul e aparent; fiecare isi va relua, sau recapata locul. Si-aici – putem fi si linistiti, si viceversa: Romanul a demonstrat deja intr-o proportie linistitoare ca are adaptabilitate la epoca IT. Romanul, insa, nu a prea dat semne pana acum ca stie exact ce i se cere, sau ce poate face in aceasta epoca. Poate sa nu il intereseze, sau poate mima, smecher, ca intelege. La fel precum tanarul nostru "multimedia" de pe coperta: arata motivat, increzator, de succes. El este, totusi, doar un fotomodel care isi face, cuminte, meseria.
Nu in ultimul rand, odata adoptata atitudinea, e necesar sa iti potrivesti pasul. Interferentele prea multor fanfare te pot face la un moment dat sa-ti pierzi cadenta, sau chiar sa te-mpiedici. Adesea, insa, e necesar un singur deget pentru a-ti recapata echilibrul. Romanul UE? sau romanul mondial?
Nu pot sa nu ma gandesc la cat de profund pot influenta toate acestea carierele fiecaruia dintre noi, prin asumarea uneia din nuantele care fac istoria fiecarei epoci: mentalitatea.