Om bun, deschide-ți poarta!

2020. A început într-o zi de miercuri, an bisect în calendarul gregorian. Și tot într-o zi de miercuri, 11 martie, Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de coronavirus. Trei zile mai târziu, și președintele Klaus Iohannis anunța că România va intra în stare de urgență. Drept urmare, într-o zi de luni, 16 martie, toți am rămas ACASĂ. La început debusolați, îngrijorați în fața unui dușman complet nou, neștiut și nevăzut.

Încorsetați de reguli și constrângeri, ne-am simțit vulnerabili. Dar am pornit imediat în căutarea unor repere de stabilitate și funcționalitate. Ne-am reorganizat, ne-am reașezat forțele, ne-am readaptat rutinele. Apoi, am căutat cele mai bune metode și soluții pentru a transforma izolarea într-un dar nesperat de a ne regăsi, de a ne bucura de noi, de familie, de timp bun petrecut împreună.

Izolarea fizică a fost doar o față a contextului, izolarea psihică a fost mai greu de gestionat. Am învins-o însă când ne-am întors la noi, când ne-am descoperit incredibila capacitate de a ne reinventa, de a învăța din mers, de a ne adapta noilor rigori. Când lucrurile materiale care ne măcinau timpul și nervii și-au pierdut importanța, când am învățat să ne luăm doza de fericire din lucrurile mici, din gesturile mărunte, făcute cu delicatețe și drag. Ne-am regăsit, chiar dacă numai virtual, prietenii și colegii, am descoperit că și liderii noștri au familii și case, că și ei spun bancuri la cafea. Ne-am convins că putem face performanță și în pijamale, nu doar pe tocuri, în costum cu cravată ori taior.

N-a fost, nu e și nici nu va fi ușor prea curând. Dar acum, după 10 luni de provocări continue, am acceptat deja totul ca pe o nouă normalitate, una pe care încă ne zbatem s-o facem cât mai suportabilă și s-o armonizăm cu noi.

Într-o zi de joi, 31 decembrie, se va încheia și 2020. Ce va lăsa în urmă?

Categoric, alți oameni, alte organizații, alte obiceiuri, dar, mai mult decât atât, alte priorități. Pentru că pandemia nu a fost, și în continuare nu este, despre restricții ori măști, muncă de acasă sau școală online. Pandemia este despre încredere, despre sacrificii, despre atitudinea față de sine, dar și față de alții, despre emoții. Despre a căuta soluții, a fi dispus la efort, curaj și flexibilitate. Este despre mobilizare, perseverență și canalizare spre scop.

2020 a fost un an teribil de greu, punct de răscruce pentru noi toți, un an care va lăsa urme adânci în fiecare micro sau macro univers. A fost însă și anul care ne-a pus la încercare toate calitățile și principiile, ne-a remodelat așteptările și mentalitățile, ne-a schimbat felul de a privi lucrurile. A fost anul în care am înțeles, ca niciodată până acum, cât de important este să fim OAMENI, să ne dăruim și să ne respectăm, în tot cuprinsul acestor cuvinte, reciproc. A fost, de fapt, anul în care ne-am deschis, mai larg ca niciodată, porțile către noi și către ceilalți.

La mulți ani, oameni buni!

Să aveți un Crăciun binecuvântat și un An Nou cu sănătate, liniște și iubire!