Olimpiada viitoare va fi la noi
Atata cat sa palpit de la o zi la alta, cat sa transpir de emotie pentru ai nostri si sa ma dezumflu sau nu. In fine, Olimpiada s-a incheiat si ea, lasand in urma o serie de superlative: cele mai grandioase spectacole de inceput si sfarsit, 132 de recorduri olimpice si 43 mondiale doborate, Michael Phelps si Usaim Bold – noi mituri sportive, prima medalie olimpica pentru Afganistan… Se pare ca performanta a fost totusi mai tare decat smogul capitalei chineze.
Si va fi Londra gazda viitoarelor jocuri olimpice in 2012. Si tot atunci, Polonia si Ucraina isi vor da mainile sa aduca pe propriile stadioane elita fotbalului european. Cu atata sport in cap, am avut curiozitatea sa aflu ce inseamna sa-ti asumi, ca tara, organizarea unor competitii sportive de o astfel de anvergura. (Va recomand si voua acest exercitiu!) Rezultatul sapaturilor? Business! Adica strategie, plan si bani. Polonia, de exemplu, va trebui sa primeasca o jumatate de milion de turisti. Pregateste, de aceea, 30.000 de noi locuri de cazare in hoteluri. Numai in 2007, polonezii au construit 75 de locatii turistice! Ca sa nu mai pomenesc mobilizarea in infrastructura/stadioane, servicii de catering sau securitate… Fie vor veni de la Uniunea Europeana, fie din bugetul propriu, banii vor intra in sistemul celor doua economii si vor genera, la randul lor, alti bani si castiguri. Printre beneficiile anticipate – reintoarcerea legendarului instalator polonez acasa, dupa ani buni de emigrare.
Banuiesc ca mi-ati prins ideea: Romania cand va putea striga adunarea? In cate zeci sau sute de ani vom fi in stare sa avem un plan, o strategie, un efort conjugat? Cand vom inceta sa fim fascinant de etern incoerenti? Ca vad ca nu trebuie sa ai un miliard de oameni la dispozitie ca sa ajungi pe harta intamplarilor serioase. Daca nu putem gazdui o olimpiada sau un campionat european de fotbal, de ce nu incercam cu ceva mai mic sau mai romanesc? Un campionat de oina, de pilda. Poate mai convingem vreo doi-trei moldoveni si-un african si-i zicem "mondial". Sau o olimpiada de mancat mici sau de scuipat seminte sau macar una de dat cu parerea… E ieftin, nu cere cine stie ce infrastructura, iar antrenament avem deja, slava Domnului…
In asteptarea acelor vremuri, sa ne bucuram ca mai avem cateva graunte de performanta individuala, in stare sa transceada limitele sistemului romanesc. Opt medalii mari pentru o tara mica, mica de tot…