Criza de la mijlocul carierei: Unde te duce a doua curbă profesională?
Știți inelele acelea rutiere care te scot de pe o autostradă și te trimit pe alta, propulsându-te totodată pe un nivel superior sau inferior? Cam așa e și cu criza de la mijlocul carierei. Te înscrii în inel, urmezi indicațiile în funcție de unde vrei să ajungi (dacă urci sau cobori) ori te lași dus și nimerești altă destinație, care s-ar putea să te surprindă și să îți placă. Posibil să te ia și cu puțină amețeală în timp ce te învârți și cauți sensul corect, cert e că simțurile trebuie să fie în maximă alertă¨, fiindcă ești într-un punct de cotitură care te poate urca sau coborî.
E imposibil să rămâi în cerc. Stagnarea iese din discuție. Trebuie să te miști, altfel riști să fii exclus. Racordarea corectă la o astfel de curbă presupune o mare doză de auto-responsabilitate, de învățare continuă, de conectare la sursele de informații care contează.
Depinde de noi să nu rămânem într-un cerc vicios și să ne înscriem pe o curbă ascendentă, care să ne ducă la un nivel superior. De regulă, criza vârstei profesionale se suprapune peste cea personală, antrenându-se și hrănindu-se una pe cealaltă. Ideea e să nu ne temem de ea, ci să o acceptăm ca pe ceva firesc, ca pe o încercare sau ca pe un joc.
Pe de altă parte, angoasa existențială a decadelor 40-50 de ani înseamnă și mijlocul vieții. În urmă cu mai puțin de o sută de ani, de regulă oamenii „dădeau în primire”. Acest prag s-a reformulat acum, când oamenii trăiesc aproape dublu. A rămas însă reflexul acestei tensiuni, anxietăți care te îndeamnă la o transformare pe toate planurile.
Curba vieții a ajuns la apogeu, depinde doar de noi să o menținem sau să intrăm în declin profesional și personal. Vârsta mijlocie este momentul în care te întrebi: asta a fost tot?, se poate mai mult?, se poate altceva sau altfel?, ce am pierdut?, ce speram să fiu?, ce aș putea fi încă?, ce aș putea deveni, cu mintea și experiența de acum?
Tema abordată în această ediție nu se pretinde a fi un studiu, ci un punct de pornire pentru un viitor studiu. E o realitate despre care nu se prea vorbește decât pe la colțuri, cu o mare încărcătură de revoltă și frustrări și de o parte, și de alta, tocmai de aceea vrem să o aducem în față și să întrebăm oameni care se pricep și/sau chiar au trecut prin asta.
Am căutat să avem păreri și perspective diverse, fără parti-pris-uri, nici pentru o tabără, nici pentru cealaltă, adică angajați și angajatori. Am dorit doar să punem pe tapet o situație tabu, despre care se vorbește rar și cumva la extreme, și să încurajăm oamenii să reflecteze mai mult la această etapă a vieții, definitorie pentru prosperitatea și longevitatea lor.
Acest material a fost preluat din numărul 252 al Revistei CARIERE, ediția de noiembrie 2018.
Pentru detalii despre abonare, click aici.