Ce rol ți-ai ales?
Presiunea pe care o resimțim din toate directțile ne împinge într-un colț, din ce în ce mai stramt. Fie că e vorba de o răspundere enormă pe care ne-am asumat-o nefiind, poate, conștienți de resursele cu care îi putem face față, fie că sunt mai multe mici, sâcâitoare dar neobosite alte griji care ne înconjoară, reacția este de cele mai multe ori, aceeași.
Ne ascundem.
Căutăm o supapă prin care să evadăm din spațiul inconfortabil în care toate aceste griji și presiuni ne agasează.
Munca asiduă, întretinuta de un comportament competitiv și o nevoie de a face diferența, este cea mai frecventă modalitate de “a fugi”. “Workalholismul”, cum mai este definit în cărțile de specialitate, este un simptom frecvent al acestui comportament. “Răsplata” căutată este servită în porții de recunoaștere care dau sensul unei cariere profesionale.
Captivi în această formă de “fugă” de noi înșine, marii angajatori beneficiază din plin de o implicare fără margini și un devotament care merge până la identificarea cu compania. Timpul își schimbă dimensiunea, acțiunile sunt importante numai în legătură cu spațiul în care activez profesional iar restul vietii devine doar un somn conștient pentru a o lua de la capăt. Înca o zi, înca o săptămâna, încă un an.
De cine te ascunzi și, unde?
Scormonind în adâncurile comportamentelor de tip “fugă”, în motivația lor, am găsit o sumedenie de frici, temeri și percepții eronate asupra lumii în care persoanele analizate trăiau.
Alexandra este o femeie frumoasa, eleganta, de succes. Cucerește orice audiență nu numai prin conținutul prezentărilor sale și al argumentelor tehnice. Obiectivitatea cu care aplică soluțiile adecvate atunci cand lucrurile nu merg în direcția corectă o ajută să-și atingă rapid obictivele asumate. În spatele acestei ținute remarcabile găsești o femeie puternică care și-a clădit în paralel cu cariera o familie frumoasă. Învață mereu de la cei din jurul său și nu în ultimul rând, de la proprii copii. Alexandra poate fi mentorul perfect pentri orice tânăr care vrea să afle secretele succesului.
Ce întrebări sfredelesc mintea femeii din această imagine? Care este dimensiunea pe care Alexandra a ales să o pună “în așteptare” îngropându-se în muncă?
Întotdeauna a vrut să faca totul cât poate de bine, rezultatele ei fiind oglindite în aprecierea celorlalți. Niciodată nu a îndrăznit ca vreuna din acțiunile sale să reflecte exclusiv dorinta sau nevoia ei.
A aflat cu mirare acest lucru dintr-un scurt exercițiu de evaluare a comportamentelor manageriale. Da, chiar ea, lipsește din toată această ilustrare a reușitei. Degeaba părea de nelipsit din mijlocul echipei, al organizatiei, al familiei, dacă lipsea din propria viață. Din replica coach-ului care fusese angajat sa-i dea feedback nu a mai cântărit nicio relatie perfectă cu omologii, coechipierii, superiorii.
A ramas doar intrebarea, scurta si dureroasa „Tu unde ești?”.
Și-a oprit între buze replica sablon “aici”. Degeaba ar fi încercat să-i convingă pe altii de existența ei dacă aceasta forma de a fi era doar un atașament la viața lor. Oricat de mare ar fi fost bucuria ei pentru că toți ceilalți știau să trăiască, să existe în propria viață, ea rămânea doar un suport.
Alexandra alesese să fie un accesoriu, care dădea farmec și valoare, la viața tuturor. Ascunzișul reușitei profesionale nu mai era încăpător pentru toate trăirile ei îndelung amânate. Decizia trebuia luata acum, timpul nu curgea în avantajul ei. Schimbarea era definitorie.
Alexandra avea să preia rolul principal al scenariului “Viață”.
Mihaela Feodorof,
Life & Career Coach, Managing Partner, Yourway Counseling
