Ce poți face ca să nu cazi în capcanele puterii

Cercetătorii au vrut să vadă dacă puterea te face să te simți diferit, unic, superior și dacă îți schimbă percepţia și felul în care mintea ta prelucrează informaţia. Studiile de psihologie cognitivă arată că persoanele aflate la putere sunt mult mai pregătite să se concentreze asupra unei sarcini și să evite distragerile vizuale. Apoi, vine surpriza. Puterea pare să reducă sau să afecteze capacitatea de a te aşeza în papucii celuilalt.

Persoanele cu putere se dovedesc mai puţin capabile de a înțelege punctul de vedere al altcuiva, emoțiile și sentimentele altora. Aşadar, înainte de a fi numit şef, gândeşte-te cum vei reacționa la putere și la schimbarea de statut. Există studii care arată că unii indivizi cu putere ajung până într-acolo încât să se comporte nepotrivit în mediul lor social, întrerupându-i pe alții sau ridicând vocea într-un loc liniștit.

Ce poţi face ca să nu cazi tu însuți în capcanele puterii? Cercetarea profesorului Benjamin Voyer de la ESCP Europe Business School din Londra asupra practicilor manageriale a condus la dezvoltarea unor activități de teambuilding, care să-i ajute pe şefi să îşi schimbe felul de a se purta. Cum? Prin jocuri sau sarcini de echipă, care să scoată în evidenţă interdependența și să aplaneze efectele negative ale puterii.

Unul dintre exerciţii le cere şefilor să renunţe la tipul de gândire care începe cu „eu” și îi încurajează să folosească mai ales pluralul „noi” și să îmbrăţişeze perspectiva echipei, renunţând la a-şi mai expune punctul de vedere. Ca să devină conștienți de interdependența față de ceilalți, şefilor li se mai cere să facă o listă cu toate aspectele zilnice, în care munca lor depinde de aportul altuia, și să judece lucrurile din această perspectivă. Apoi, fiecărui membru al echipei i se cere să noteze care au fost sarcinile efectuate în comun, dar care au depins de contribuţia unui alt coleg.

Când stabilesc pe cine să promoveze, de obicei, directorii de HR și membrii boardului urmăresc exclusiv potențialul individului, realizările, abilitățile, trăsăturile de personalitate care se potrivesc cu noua poziție. Ce le scapă sunt tocmai consecințele psihologice pe care le are promovarea asupra comportamentului acelui individ. Un șef n-ar trebui ales doar pe baza realizărilor sale anterioare, ci având în vedere şi efectul funcţiei asupra comportamentului său.

Dacă vrei să fii un lider democratic este bine să îţi dezvolţi abilitățile de conducere bazându-te pe relaţii de interdependenţă, în care recunoşti aportul altora ca să ai, pe cât posibil, o abordare colegială – şi nu una autocratică, egocentrică, care ignoră perspectiva altora atunci când iei o decizie.

Desigur, n-ai cum să prevezi ce comportament vei avea ca şef şi care vor fi consecințele psihologice ale puterii și statutului asupra ta – dar poţi să devii conştient, cel puţin, de faptul că puterea corupe: ea denaturează modul de procesare a informației și percepția asupra mediului tău social, și acest fapt e dovedit psihologic.