Ce faci când n-ai diplome universitare care să-ți decoreze pereții?

David Karp, fondatorul companiei de microblogging, Tumblr, pe care Yahoo a cumpărat-o cu 1,1 miliarde de dolari, a renunțat la liceu când avea 15 ani. La 17 ani a abandonat liceul și charismaticul fondator al grupului Virgin, Richard Branson, a cărui avere este evaluată la 4,9 miliarde de dolari. Timp de 50 de ani, el a supervizat lansarea a 500 de companii, iar brandul său patronează aproape 300 dintre ele.

Omul de afaceri francez, François Pinault, a renunțat la școală când avea doar 11 ani, în parte și pentru că era luat peste picior de colegii săi, pentru că era prea sărac, așa că a început să lucreze la gater alături de tatăl său. Pinault este astăzi acționarul majoritar al Kering, societate care deține branduri precum Gucci și Puma, Alexander McQueen și Yves Saint Laurent. Pinault deține Casa de Licitații Christie’s și are o avere estimată la 12,9 miliarde de dolari.

Pe David H. Murdoch s-ar putea să-l reperați dacă vă spun că deține compania Dole Food. Bătrânul miliardar american a terminat-o cu școala când era în clasa a IX-a, a început să lucreze într-o benzinărie până când a fost luat în armată în 1943. Între timp a reușit să strângă o avere de 2,9 miliarde de dolari, mai ales din tranzacții imobiliare.

Primul miliardar pe care l-a dat internetul, James H. Clark (cofondator Netscape), este cunoscut pentru investițiile sale temporare în companii precum Apple, Facebook și Twitter. Un self-made man prin excelență, care la 16 ani s-a înrolat în Forțele Navale Americane, și de acolo și-a obținut echivalentul unei diplome de liceu, apoi a ajuns să fie un geniu al electronicii.Despre el se spune că a făcut rost de primii săi bani, împrumutându-i cu dobândă mare pe ceilalți cadeți.

Nu sunt singurele exemple, lista poate continua cu Bill Gates, Michael Dell, Steve Jobs și Mark Zuckerberg, care au renunțat la facultate pentru a începe un business pe cont propriu. În aceste condiții, mi s-a părut firesc să căutăm și printre români exemple de oameni de afaceri respectați, chiar dacă n-au cu ce diplome universitare să-și orneze pereții.

Nu fac o pledoarie împotriva sistemului de învățământ, și nici nu încurajez abandonul școlar. Unii dintre cei mai sus menționați și-ar fi dorit să își permită să meargă la școală sau, după caz, ca școala să fie mai practică, astfel încât să le stârnească dorința să continue. N-au renunțat niciodată să învețe singuri, să își pună în practică ideile, să depună efort și să riște, pe modelul trial and error. De la autodidacții ediției de septembrie a revistei CARIERE veți afla că au înlocuit diplomele cu ore nesfârșite de practică, dublate de pasiune, curaj, acțiune, fler și viziune.

Citeste si: Înlocuim goana după diplome universitare cu obsesia certificărilor private ?