Ce-ar fi să ieșim din priză?
„Mișcarea Slow” a apărut în Occident ca o modalitate de a prelua din nou controlul asupra vieților noastre prin încetinirea ritmurilor. Presupune o retragere conștientă din tumultul cotidian, o renunțare voluntară la consumul exagerat; evitarea distragerilor, căutarea liniștii și singurătății, cu alte cuvinte, un mod de a „ieși din priză”.
Dacă cerințele cărora trebuie să le facem față zilnic ne copleșesc, dacă suntem îngrijorați și cuprinși de anxietate în legătură cu ce ne rezervă viitorul, dacă responsabilitățile legate de muncă sunt atât de mari încât ne țin departe de familie, de interesele și hobby-urile noastre, de prieteni și de comunitatea din care facem parte, atunci downshiftingul poate fi o soluție de luat în calcul. Ideea este ca prin downshift să facem un „upshift” al calității vieții.
De unde pornim? Downshifterii propun să petrecem mai puțin timp la muncă. Să ne mutăm cu jobul mai aproape de casă. Poate chiar să lucrăm de la domiciliu. Dacă asta nu se poate, atunci să fim dispuși să facem o reconversie profesională, să ne reîntoarcem la școală sau să începem o activitate pe cont propriu. Să eliminăm cheltuielile inutile. Să trăim simplu, economisind pentru cheltuieli viitoare, cum ar fi educația copiilor, sănătate sau pensionare.
Dacă nevoia de a menține un statut social e mare în acest moment, putem simplifica treptat, sortând lucrurile în două categorii. În prima, ar trebui să includem valorile, acele lucruri esențiale pe care dorim să le păstrăm. În a doua, nonvalorile, lucrurile la care dorim să reunțăm.
Care sunt cele cinci arii din viață pe care le prețuim cel mai mult? Ele ar trebui să constituie nucleul în jurul căruia să graviteze existența noastră. Ce angajamente sunt cele mai importante pentru noi? Evaluarea lor se va face în funcție de cele cinci valori pe care le-am declarat prioritare. Așa o să păstrăm doar acele angajamente care se încadrează și o să refuzăm să ne luăm altele noi.
Ideal ar fi să eliminăm dezordinea din fiecare arie a vieții noastre. Cât timp să acordăm ședințelor, întâlnirilor, emailurilor, vorbitului la telefon, mesajelor sau navigării pe internet, uitatului la televizor? Atât timp cât ele au legătură cu valorile noastre.
E nevoie de tot ce păstrăm în casă? Dacă nu, haideți să dăm deoparte tot ce n-am folosit în ultimii doi ani. Ce nu ne trebuie nouă, poate fi o adevărată comoară pentru alții. Așa învățăm să ne descurcăm cu mai puțin și facem un bine altora.
Chiar dacă nu putem face schimbări majore în acest moment e suficient să ne asigurăm că noi suntem stăpânii alegerilor noastre, pe care le facem în conformitate cu valorile noastre și că nu ne lăsăm influențați de mode, curente și tendințe.