„Efectul de halou” ‒ cât de bine vezi realitatea?

Desigur, genul acesta de percepții pot părea inofensive, dar când cercetătorii adună date care dovedesc că suntem contaminați de „efectul de halou”, avem la ce să ne gândim.

Termenul a fost încetățenit în 1920 de psihologul american Edward Thorndike într-un studiu prin care descria modul în care erau evaluați soldații în armată.

Citește și Cod roșu la soluții verzi

El a observat că ofițerii își judecau subalternii ca fiind fie buni, fie răi. Nu țineau cont de mixul de trăsături; puțini soldați erau declarați buni într-o privință și nepricepuți într-alta. Aceasta este o prejudecată cognitivă. Dacă, la prima vedere, vom percepe o persoană într-o lumină bună, ulterior ne va fi foarte greu să îi descoperim trăsăturile negative. Creierul ne păcălește și ne face să credem că dacă oamenii sunt buni la ceva, vor fi la fel de buni și la altceva (sau invers, dacă nu sunt buni la ceva, nu vor fi în stare nici de altceva).Vechea zicală potrivit căreia „prima impresie contează” e cât se poate de actuală.

Între timp, psihologii au descoperit că dacă cineva arată bine și e frumos îmbrăcat, automat se bucură și de încrederea noastră. Din acest motiv, agențiile de publicitate plătesc actori și actrițe frumoase ca să promoveze produse sau servicii despre care nu au habar. Noi ne lăsăm furați de zâmbetul lor curtenitor și nu ne mai pasă că nu au nicio idee despre autoturismul sau echipamentul la care fac reclamă.

Citește și Ești perfecționist, n-ai ce să faci

Ce legătură are efectul de halou cu noi și cu alegerile noastre? Imaginați-vă că asta se întâmplă și la interviurile de angajare. Sunt preferați candidații care vorbesc bine și se îmbracă elegant în detrimentul celor cu adevărat competenți.

Despre asta au scris Melvin Scorcher și James Brant în Harvard Business Review. Ei au arătat, printre altele, că președinții, managerii generali, directorii executivi și alți oameni în poziții de decizie iau frecvent decizii eronate cu privire la angajații pe care îi evaluează. Criteriile pe care se bazează sunt subiective și informațiile pe care le adună sunt superficiale. Ei suferă mai ales de efectul de halou, supraevaluând anumite calități și subevaluându-le pe altele.
Sper ca voi să știți că „dacă ai un sceptru nu înseamnă că ești rege" și că "haina nu-l face pe om", așa încât n-o să vă lăsați molipsiți de „efectul de halou”.