De ce e altfel munca la români?

Mihai Ghyka a început discuţia citând o petiţie din anul 1927, care spunea că românii muncesc puţin şi dezordonat, dar sărbătoresc şi lenevesc mult. Ghyka crede că nu s-au schimbat multe lucruri de atunci, cu excepţia excesului de viteză pe care l-am adăugat în tranziţia către capitalism. „N-aş greşi spunând că acum muncim mult şi dezordonat, dar sărbătorim şi lenevim la fel de mult.”

Program de lucru flexibil

Modul în care muncim astăzi mulţi dintre noi, şi modul în care ne raportăm la muncă, este potrivit unor vremuri trecute, din zorii epocii industriale, crede Octavian Pantiş. „Doar că vremurile acestea s-au cam încheiat în ţările «civilizate», inclusiv în România, în urmă cu peste 20 de ani”. Pantiş spune că atunci oamenii lucrau în fabrici, iar productivitatea putea creşte dacă la fabrică erau multe persoane la faţa locului. Au fost mutaţi oameni de la ţară la oraşe şi a început producţia. Mult timp s-a muncit câte 16, 14 sau 12 ore pe zi, până prin 1926, când a fost introdusă munca de opt ore. Astăzi, în multe companii, se munceşte asemănător, iar lucrul acesta ar trebui să se schimbe, crede trainerul.

Pantiş spune că toţi cei care lucrează într-o companie mare pot solicita un program de lucru flexibil. Iniţiativa de a munci după un alt program trebuie să aparţină angajaţilor, pentru că sunt puţine şanse ca flexibilitatea orelor de lucru să apară la propunerea companiei. Şi productivitatea nu trebuie să aibă de suferit din cauza asta. Deocamdată, însă, chiar dacă vremurile s-au schimbat, obiceiurile au rămas.

Cosmin Alexandru spune că programul de lucru flexibil poate fi luat în calcul numai dacă oamenii sunt responsabili şi ştiu bine ce au de făcut. Însă, dacă oamenii sunt obişnuiţi să lucreze numai când li se dă de lucru, dacă sunt unii care şi-au făcut temele la şcoală numai dacă cineva i-a verificat, cu alte cuvine, dacă sunt lasaţi de capul lor, primul reflex este să nu facă nimic. Atunci este foarte complicat pentru ei să lucreze de-acasă.

Lucrul bine făcut, un criteriu neglijabil

Un studiu realizat de Daedalus, în urmă cu câteva luni, pe mai multe ţări din regiune (România, Serbia, Croaţia, Bulgari, Slovacia, Turcia), s-a uitat la criteriile după care oamenii îşi aleg un loc de muncă. În România a reieşit un peisaj foarte interesant, spune Cosmin Alexandru. Importanţa criteriului „satisfacţia lucrului bine făcut” este redusă. La cele mai importante criterii, românii trec: salariul, siguranţa locului de muncă şi nivelul scăzut de stres. „Job-ul ideal (n.r. pentru români) înseamnă bani mulţi, siguranţă mare, să nu-mi fac treaba cine ştie ce şi să nu mă stresaţi”, a spus Cosmin Alexandru. Interesant este că respondenţii studiului nu au trecut la importanţa criteriilor după care îşi aleg locul de muncă şi posibilităţile de dezvoltare personală.

Flexibilitatea orelor de muncă şi posibilitatea de a luca de-acasă începe să apară şi la noi, dar trebuie să îţi permită funcţia, a spus Ghyka. E important să înţelegem că, dacă o societate îşi doreşte o cultură puternică, valori şi modificări comportamentale, care de multe ori vin în contra obişnuinţelor sociale, e nevoie ca oamenii să fie prezenţi. „E greu să înţelegi ce îşi doreşte compania, cu ce valori lucrează, cum interacţionezi să creezi o echipă de învingători, dacă acei învingători lucrează toţi de acasă”, a spus Ghyka.

În culturile individualiste, de unde vine programul flexibil de lucru, elevii, studenţii şi angajaţii sunt educaţi să înţeleagă că fiecare dintre noi suntem sursa binelui şi a răului pe care le producem, crede Alexandru. În cultura noastră, care e colectivistă, grupul este, în general, sursa binelui şi a răului.

Pe de altă parte, Octavian Pantiş afirmă că angajaţilor români nu li se permite programul flexibil deoarece managerii vor să lucreze cu ei controlându-i permanent, făcându-i responsabili pentru cum îşi petrec timpul, ce fac la fiecare 15 minute, în loc să-i facă responsabili pentru rezultate clare. Pantiş afirmă că în multe companii există aşteptarea de a răspunde la email aproape instantaneu. Cerinţa acesta este foarte păguboasă, deoarece, cu alte cuvinte, spune ceva de genul „indiferent la ce lucrai tu acum, indiferent cât de important este, eu vreau un răspuns pe loc.”

În România se munceşte mult, dar asta pentru că noi punem accent mai mult pe efort, decât pe rezultat. Prin lucrul bine făcut înţelegem lucrul la care am depus mult efort, nu pe care l-am făcut neapărat bine. „Expaţii care vin să lucreze aici înţeleg prin lucrul bine făcut acela care a produs un rezultat bun”, conchide Cosmin Alexandru.

Octavian Pantiş este managing director al companiei de training și consultanță TMI. Mihai Ghyka, este fost director comercial pe segmentul consumer în cadrul Vodafone. Cosmin Alexandru este consultant în procese de transformare organizaţională şi leadership prin comunicare.