Weekendul ar trebui să dureze trei zile, spun oamenii de știință

Ascultătoare, unele companii reacționează deja în sensul bun, după cum indică un raport al Institutului american nonprofit pentru Muncă și Familie: 43% dintr-un eșantion de 1051 de angajatori chestionați au acordat deja acest beneficiu angajaților – săptămâna de muncă de patru zile – cel puțin pentru unii angajați, dacă nu chiar pentru toți.

Ce câștigi din asta? Ei bine, primele beneficii sunt mai mult decât evidente. Ești mai sănătos (risc redus de boli cardiace, de atacuri vasculare cerebrale, diabet și alte boli apărute pe fond de oboseală și de stres), ai mai mult timp pentru tine (dezvoltare personală, sport, timp pentru familie) și dormi mai mult și mai cu spor (pentru că îți dai timp să te relaxezi înainte de culcare).

Un câștig în plus este că ai putea deveni un om mai bun („mai puțin ticălos”, după cum titrează articolul din NYmag.com pe care îl cităm). Explicația e simplă: când ești obosit, apăsat de angoase și sarcini de serviciu, minimum cinci zile din șapte – și eventual nemâncat, pentru că nu ai apucat să îți iei prânzul –, nu mai ai răbdare cu cei din jur (colegii, până la o anumită oră, apoi familia și alți oameni din preajma ta). În lipsa energiei (cauzată de oboseală, stres, foame), oamenii au tendința de a interpreta greșit reacțiile apropiaților și, eventual, de a căuta „nod în papură” și de a stârni certuri și conflicte.

Depășind acest paragraf angoasant, mai spunem că săptămâna de lucru de patru zile mai aduce un plus. Vei fi mai bun în ceea ce faci, iar asta o pot confirma înaintași de acum 200 de ani, când ziua de lucru a fost limitată la zece, apoi la opt ore pe zi. În secolul al XIX-lea, când angajatorii (proprietari de fabrici) au fost obligați să reducă ziua de muncă, oamenii de la vârful fabricilor respective au avut surpriza să constate că productivitatea a crescut, numărul accidentelor a scăzut, greșelile costisitoare au fost mai rare.

Două secole mai târziu, în cadrul unui experiment inițiat de Harvard Business School, o parte dintre angajații unei firme de consultanță din Boston au fost rugați să își ia o zi liberă, în mijlocul săptămânii de lucru. Liberă, adică liberă, cu interdicția de a verifica e-mailul și alte surse de informații referitoare la serviciu. După cinci luni în care experimentul s-a derulat fără pauză, echipa care și-a luat aceste zile libere demonstra performanțe sporite, în raport cu echipele care au continuat să muncească în ritmul de cinci zile din șapte.

Weekendul de două zile a intrat în cultura românească imediat după 1989. Nu de puține ori, angajații preferă să își consume din concediu luând câte o zi de vineri pentru a-și fabrica un weekend prelungit pentru călătorii, de exemplu.

În ceea ce-i privește pe oamenii de știință, rămâne de văzut dacă ei își urmează propriile sfaturi 🙂