Poate fi locul de muncă o sursă de bună dispoziţie? Putem încerca!

Cu toţii ne dorim să fim pozitivi şi plini de energie. Şi chiar să ne trezim luni dimineaţa… entuziaşti că mergem iar la serviciu!

Wow! Chiar ar fi posibil? Şi cum am putea face asta? Folosind resursele ştiinţifice care explică de ce emoţiile pozitive se află în strânsă legătură cu o stare mai bună de sănătate, cu buna dispoziţie şi chiar cu longevitatea – pe scurt, cu o calitate mai bună a vieţii.

Şi, de asemenea, ştiind că stările de furie, nelinişte, tristeţe, îngrijorare sunt deseori legate de mediul în care lucrăm, de ce se întâmplă la locul de muncă.

Dacă jumătate din „porţia“ noastră de fericire este determinată genetic, acţiunile şi atitudinea noastră contribuie cu cealaltă jumătate. Rezultă, deci, că putem cultiva o stare pozitivă acolo unde petrecem mai mult de o treime din timpul unei zile sau (în medie) jumătate din timpul în care nu dormim. Rezultatele nu se văd numai în buna dispoziţie a membrilor unei organizaţii, dar mai ales în creşterea productivităţii acelei echipe.

Oamenii prosperă când sunt mai fericiţi sau măcar mai veseli. Având o dispoziţie mai bună, îşi setează obiective mai înalte şi sunt mai perseverenţi în a le îndeplini. În schimb, stresul şi oboseala se reduc, iar membrii echipei colaborează mai bine şi găsesc mai uşor rezolvări la problemele apărute.

Recunoştinţa, ingredient al fericirii

Scanarea creierului uman a dovedit că atunci când subiecţii sunt încurajaţi să îşi exprime zilnic recunoştinţa, creşte activitatea în acea parte a creierului care este asociată cu fericirea. Desigur că este dificil să forţezi pe cineva „să simtă fericirea“, dar, prin cultivarea unei mentalităţi orientate spre recunoştinţă, se poate obţine pe parcurs fericirea mult dorită.

Cum se poate aplica acest lucru la nivelul organizaţiilor? Spre exemplu, la începutul întâlnirilor în echipă, al şedinţelor, să se instituie un obicei de a se enumera aprecierile. Membrii echipei pot să îşi exprime recunoştinţa pentru ceva sau pentru cineva. S-a demonstrat că această adevărată cultură a recunoştinţei poate scădea nivelul de stres prin trecerea atenţiei de la ritmul alert şi stresant al muncii la mica pauză destinată mulţumirii.

Şi cum s-ar putea exprima, practic, acest lucru? De exemplu, îi poți mulțumi colegului tău că a avut răbdarea să îți explice pașii pe care trebuie să-i urmezi în proiectul în care ești implicat. Sau îi poți mulțumi managerului pentru feedback-ul detaliat la fiecare propunere pe care i-o faci.

Munca ta are un sens

Aplicat la locul de muncă, sensul se referă la un scop comun, împărtăşit de toţi membrii echipei, care, astfel, se vor simţi mult mai împliniţi la job.

Adam Grant, autor de cărţi incluse în topurile New York Times şi specialist în psihologie organizaţională, a conceput un experiment inedit în domeniul productivităţii.

La o companie de call center, angajaţii se ocupau de primirea unor donaţii pentru fondurile destinate burselor universitare. Grant a facilitat întâlnirea angajaţilor cu unii dintre beneficiarii acestor burse. O întâlnire care nu a durat mai mult de 5 minute, cât să facă legătura între un nume şi o faţă reală şi să se pună două-trei întrebări. Dar aceste 5 minute au triplat încasările şi au dus la conversaţii mai lungi şi mai implicate cu potenţialii donatori, comparativ cu un grup de control. De ce? Pentru că atunci când oamenii constată că eforturile lor au un impact real în vieţile altor oameni, chiar şi o muncă aparent banală devine mult mai satisfăcătoare.

Să ne concentrăm pe punctele tari

Un mod eficient prin care un manager poate creşte implicarea angajaţilor este încurajarea modului în care oamenii îşi folosesc punctele lor forte.

Mulţi dintre noi se străduiesc să devină mai buni într-un mod sau altul, fiind încă blocaţi în propriile eşecuri, concentrându- se pe a „repara“ anumite părţi şi neglijându-le pe altele care ne fac, de fapt, speciali. Adică punctele noastre forte, acele abilităţi proprii nouă.

Cercetătorii au demonstrat că, atunci când munca noastră ne cere să fim implicaţi, adică să ne folosim la maximum punctele noastre tari în mod inovator, nivelul nostru de fericire este crescut, iar cel al tristeţii şi al depresiei scade. Studii recente (2015 Strengths @ Work Survey, Gallup Research Organization) confirmă că peste 70% dintre angajaţii care consideră că abilităţile lor sunt cunoscute şi apreciate de către managerii lor se simt mult mai implicaţi şi mai plini de energie la locul de muncă, relatând că discută frecvent cu şefii lor despre punctele lor tari şi, astfel, simt cu tărie că munca lor este apreciată.

Din păcate, multe sisteme organizaţionale încă pun accent pe teamă şi pe critică, deşi se cunoaşte deja că feedback-ul este foarte important pentru creşterea individuală şi a organizaţiei. Nu ar fi rău să începeţi şedinţele cu mici poveşti despre succesul cuiva, fie că este vorba de un succes mai mic sau despre o reuşită de proporţii. În calitate de lideri ai unei organizaţii, daţi angajaţilor ocazia să îşi expună succesele, reuşitele şi realizările – şi faceţi asta şi voi, la rândul vostru.

A scoate în evidenţă punctele tari ale echipei şi nu slăbiciunile ei are efect nu doar asupra motivării individuale a angajaţilor, dar şi asupra întregii organizaţii.

Credit foto articol: Austin Distel / Unsplash