HR vs. Manager abuziv: Cum tratăm un comportament toxic

Mediul de lucru şi valorile promovate de organizaţie contează tot mai mult pentru tinerii angajaţi, mult mai sensibili la aspecte precum atmosferă, dezvoltare personala şi work-life balance decât la pachetele de beneficii şi salarii. Prin urmare, modul în care se înţeleg cu managerul direct poate fi un factor determinant în parcursul lor. Şi nu este doar cazul Generaţiei Y, cred că mulţi dintre noi cunoaştem oameni care au renunţat în cele din urmă la job-ul lor pentru că relaţia cu managerul devenise insuportabilă.

Prin urmare, cum ar trebui să gestioneze angajaţii o relaţie tensionantă şi abuzivă cu managerii direcţi? Lizz Chambers, Vicepreşedinte HR pentru Newport Hospitality Group şi membru al Asociaţiei Americane de Training şi Dezvoltare, răspunde la această întrebare într-un articol publicat pe hr.blr.com:

„Când o zi de lucru poate fi descrisă astfel: trăiesc cu frică, nu ştiu când furtuna va lovi din nou, mă aştept să mă şantajeze, nivelul de stres creşte din primul minut în care intru pe uşă (stresul fiind un factor declanşator pentru diverse boli, care în final duc la abseteism, nivel scăzut de productivitate)…înseamnă că lucraţi pentru un şef abuziv.

De ce ar păstra compania un astfel de manager? Am auzit tot felul de motive, de la „uită-te pe cifre” (motiv valabil doar pe termen scurt), „ ne putem baza pe ei” (din păcate cu cât petrec mai mult timp la birou cu atât suferă mai mult ceilalţi angajaţi)…sau cea mai recentă scuză „angajaţii din ziua de azi sunt prea sensibili”.

Cu toate că aceşti manageri pot să dea vina pe ceilalţi, de regulă ei înşişi sunt sursa propriilor probleme. Ei abuzează de colegii lor într-o formă sau alta. Aproape că este greu de crezut că în ziua de azi sunt manageri abuzivi care prosperă în anumite medii de lucru. De la şeful care ţipă la subalterni şi îi umileşte, fie între patru ochi, fie de faţă cu ceiallţi, la directori care instituie regulat perioade de tiranie în rândul celor inferiori din punct de vedere ierarhic – astfel de manageri sunt dăunători organizaţiei.

Alteori, abuzul are o formă pasivă. Managerul se enervează pe subaltern pentru că are o opinie separată şi astfel ajunge să îi ascundă informaţii, îl exclude pe colegul respectiv din proiectele speciale sau îi reţine invitaţiile la diverse evenimente de interes. Un astfel de comportament creează un mediu de lucru ostil.

Citiţi articolul integral pe hrmanageronline.ro.