Este OK să greșești!

Învățarea continuă are beneficii nemărginite pe toate planurile. Iar după cum spunea Dan Berteanu, Managing Partner, Equatorial, pentru Revista CARIERE, „în afară de învățare continuă și experimentare, nu prea mai avem multe opțiuni sustenabile de diferențiere pe piaţa muncii.”

Și Chris Nel – veteran de război, co-fondator al Quest Leadership Ltd, Master Facilitator și Coach Kouzes & Posner – ne îndeamnă să învățăm să învățăm: ”N-avem încotro, pentru că dacă nu învățăm devenim rapid irelevanți. Unele organizații au înțeles că trebuie să-și dezvolte capacitatea de adaptare. Altele încă refuză să creadă acest lucru. Majoritatea sunt pe undeva pe la mijloc. Dar pionierii care se adaptează se vor descurca mult mai bine decât ceilalți, care se uită și copiază.”

Așadar, care este cel mai important lucru pe care liderii trebuie să-l facă pentru a construi o cultură a învățării continue într-o organizație?

Răspuns: să creeze o atmosferă de lucru în care să simți că e OK să greșești!

Așa consideră Andrew Mellen, cunoscut drept ”cel mai organizat om din America”. Autor al cărții ”Unstuff your life!”, munca lui constă în a-i ajuta pe oameni să scape de lucrurile inutile din casă, viață și muncă.

Ușor de zis, greu de făcut, nu-i așa? Ne vine natural să punem semnul egal între greșeli și eșec; lucrul ăsta e adânc impregnat în ADN-ul nostru, precum și în mentalitatea colectivă. E clar că societatea românească nu încurajează eliberarea de sentimentul negativ care înconjoară greșeala.

Încă de la școală suntem ”pedepsiți” pentru erori cu note mici. Iar în loc să ajute elevul să-și construiască o mentalitate sănătoasă, sistemul de învățământ mai mult îl demotivează și demoralizează. 45% dintre cei care au absolvit o școală în România consideră că profesorii le-au cultivat teama de eșec de-a lungul anilor petrecuți ca elevi.

Dacă am făcut o greșeală, atunci asta NU înseamnă automat că sunt un ratat!

Dar, din fericire, un astfel de cerc vicios poate fi rupt. Andrew Mellen mi-a spus că atunci când facem o greșeală, asta nu ne face automat să fim niște ratați. Odată ce nu ne mai asociem personalitatea cu comportamentele și acțiunile noastre, vom reuși să realizăm că erorile sunt doar niște metode de învățare. Iar acestea nu trebuie să ne facă să ne simțim rușinați sau incompetenți.

Cu alte cuvinte, nu mai trebuie să ne gândim în termeni de ”eu sunt”, ci în termeni de ”eu fac”.

Prin urmare, un lider care vrea să susțină învățarea continuă în organizație pe care o conduce trebuie să creeze un spațiu în care greșeala să fie percepută ca fiind un experiment nobil.

”Atitudinea trebuie să fie ceva de genul: nu știm ce o să se întâmple, încercăm și vom vedea. Dacă abordăm proiectele ca pe niște experimente nobile, din care avem ceva de învățat, atunci transformările vor fi uimitoare. Este o experiență foarte profundă. Tocmai de aceea este important ca liderul să creeze și să mențină spațiul de siguranță psihologică, unde oamenii să se simtă confortabil să facă erori fără să se simtă rușinați și fără să fie acuzați de ceva”, a explicat Andrew Mellen pentru Revista CARIERE.

Să nu uităm! Curajul vine la pachet cu vulnerabilitatea, căci avea curaj nu înseamnă să nu-ți fie frică, ci să faci ceva în ciuda faptului că ți-e frică.

Atitudinea față de greșeală și eșec a românilor

Deși observăm că atitudinea față de greșeală a românilor începe să se schimbe, mai este ceva de muncă.

Astfel, vedem că mentalitatea și teama de eșec ocupă primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă și să dezvolte o afacere în țara noastră, conform Barometrului Startup-urilor din România realizat de EY România, Impact Hub Bucharest și Startarium. 20% dintre cei care au participat la acest studiu au mărturisit că aceasta e cea mai mare piedică a lor. Și mai important, procentul e în creștere față de ediția din 2017, când doar 13% credeau acest lucru.

De asemenea, patru din zece angajați români spun că au primit critici de la șeful lor atunci când au făcut o greșeală, dintre care cei mai mulți (63,3%) au fost criticați între patru ochi, aproape un sfert – de față cu colegii de echipă, iar restul (12,6%) au fost chiar penalizați pentru greșelile lor, arată un studiu UP! Your Service remis Revistei CARIERE.

Și totuși, mai tinerele generații par să fi scăpat în mare parte de această mentalitate. Iar odată ce vor deveni majoritari în organizații și vor începe să conducă echipe, este posibil să-i încurajeze și pe alții să trateze erorile ca forme de învățare.

O cercetarea de piață realizată de EY anul trecut la nivel global relevă faptul că Generației Z nu îi este frică să facă greșeli, mai ales când poate învăța din ele. Mai mult, aproape toți (97%) sunt deschiși la evaluări, în mod constant, sau după finalizarea unui proiect sau a unei sarcini importante, iar 63% dintre respondenți preferă să primească feedback constructiv, punctual, în tot timpul anului.

***

Nu uita: Este OK să greșești!