Cum sa recunosti, sa previi si sa tratezi sindromul de epuizare profesionala

Job burnout este o stare de epuizare emotionala, mentala si fizica provocata de stresul in exces si prelungit. Potrivit specialistilor, epuizarea profesionala intervine de obicei atunci cand ne simtim coplesiti de sarcinile de la serviciu. Acumularea stresului provoaca o lipsa de motivatie in privinta activitatii profesionale. Epuizarea profesionala poate fi recunoscuta dupa cateva simptome, atat fizice, cat si emotionale si de comportament. Senzatia de oboseala permanenta si un sistem imunitar ineficient sunt semne fizice, la fel si durerile de cap si cele musculare. Lipsa poftei de mancare si tulburarile de somn sunt alte simptome ale organismului.

Simptomele emotionale sunt lipsa de motivatie, de incredere in sine, sentimentul de insingurare, atitudinea cinica, negativismul, sentimentul ca esti neajutorat si infrant. Printre semnalele care tin de comportament se numara, potrivit helpguide.org, evitarea responsabilitatilor, izolarea de ceilalti, amanarea sarcinilor de serviciu de pe o zi pe alta, consumul mare de alcool si mancatul in exces sau incercarea de a munci cat mai putin prin venirea la serviciu tarziu si plecatul cat mai devreme.
Abuzul de medicamente, starile de anxietate si cele depresive, o atitudine cinica sau afectiunile stomacale sunt, conform serviciului de consiliere al Universitatii din Melbourne, alte caracteristici ale epuizarii profesionale.

Cele mai importante cauze ale aparitiei epuizarii profesionale:

Volumul excesiv de munca. Angajatii care simt ca au de indeplinit foarte multe sarcini zilnice fara a beneficia de suficient timp de odihna sfarsesc prin a se simti “coplesiti” au senzatia ca nu reusesc sa duca nimic la bun sfarsit.

Lipsa controlului personal – angajatii simt ca au foarte putina autonomie pentru a decide ce trebuie facut la jobul lor. Lipsa flexibilitatii in realizarea sarcinilor de serviciu ii face pe oameni sa se simta controlati in cele mai mici detalii ale activitatii lor.

Lipsa de recunoastere – angajatii simt ca munca lor nu este apreciata si recunoscuta adecvat, iar uneori singurele lucruri pe care le aud de la superiori sunt reprosurile.

Ambiguitatea rolurilor. Angajatilor nu le este clar ce se asteapta de la ei, din cauza ca asteptarile se schimba permanent.

Oportunitati reduse de avansare in cariera este o alta cauza de aparitie a job burnout-ului

Leadership defectuos. Angajatii au parte de un leadership inadecvat sau de proasta calitate din partea managerilor.

Conflictul cu managerii sau cu colegii poate cauza o cantitate semnificativa de stres, ceea ce duce la epuizare profesionala.

Cum se trateaza

Potrivit mindtools.com, reactiile angajatilor la sindromul de epuizare profesionala pot varia de la resemnarea totala, la schimbarea domeniului de activitate sau schimbarea jobului in cadrul aceleiasi profesii. Prima abordare este considerata extrem de daunatoare din cauza faptului ca un angajat resemnat devine tot mai frustrat si in cele din urma ajunge intr-o fundatura profesional, dar si personala.

Una dintre cele mai bune metode de a trece cu bine peste epuizarea profesionala este utilizarea acesteia ca factor declansator, ca semnal de alarma pentru dezvoltarea personala. In acest sens, primul pas este identificarea pe cale rationala a circumstantelor care au dus la aceasta situatie. De ajutor poate fi discutia cu o persoana de incredere si care a mai trecut printr-o asemenea situatie. Una din lectiile pe care angajatii afectati de epuizare le invata prin acest proces este ca nu sunt super-oameni si ca munca asidua nu reprezinta solutia oricaror probleme. Un al doilea pas este reevaluarea telurilor profesionale si personale si realizarea unui plan de actiune pentru atingerea acestora.

Iata alte cateva strategii pentru reducerea epuizarii profesionale:

• Dezvoltarea de limite clare intre viata personala si cea profesionala.

• Dezvoltarea si mentinerea unor relatii personale si profesionale cordiale.

• Luarea de pauze cu regularitate in timpul programului.

• Sinceritate fata de propria persoana si fata de superiori la stabilirea volumului de munca ce poate fi realizat realizat intr-o zi.

• Constientizarea potentialelor pericole la adresa sanatatii psihice si fizice.

• Obtinerea de ajutor din partea colegilor si familiei.

• O alimentatie corespunzatoare, dublata de somn suficient si de exercitii fizice regulate.

• Alocarea de timp pentru participarea la workshop-uri externe, seminarii si alte activitati educationale.

• Luarea periodica de concediu pentru “reincarcarea bateriilor”.