Boala amanarii
Si totusi, chiar si cele mai perseverente persoane sufera, macar din cand in cand, de boala amanarii. Asa cum perseverenta inseamna sa nu renunti niciodata, amanarea inseamna sa nu incepi niciodata. Unele dintre motivele pentru care amanam sunt simple si adevarate: chiar sunt momente in care amanam pentru ca ne lipseste timpul, sau cheful, sau dispozitia samd. Insa in cele mai multe cazuri este vorba despre teama.
Teama disimulata de multe ori in perfectionism! ‘Nu incep inca proiectul acesta pentru ca vreau sa am toate datele.’, ‘Mai astept pentru ca s-ar putea sa se iveasca ceva mult mai bun.’, ‘Il voi incepe cand ma voi linisti.’, ‘Sunt un perfectionist si trebuie sa iasa totul perfect.’ Recunoasteti modelele? Si ati putea recunoaste cum o vina este transformata intr-o calitate? Iar dupa aceea putem merge sa ne vedem de treburile noastre linistiti! Pentru ca stim ca ceea ce facem, facem din corectitudine, din dorinta ca lucrurile sa mearga foarte bine!
Luati-va o pauza si ganditi-va ce vini de-ale voastre le transformati, mai mult sau mai putin constient, in calitati? Din ce motive amanati si cum va construiti scuzele de dupa?
Exista mai multe modalitati de a invinge amanarea si va recomand cu caldura cartea ‘Invingerea amanarii’ de Rita Emmett, insa doua dintre ele au facut diferenta in cazul meu si al celor cu care am lucrat. In cazul meu, pentru ca mi-a fost usor sa ma intorc pe calea perseverentei pentru ca aici ma simt in largul meu, iar in cazul celor cu care am lucrat pentru ca multi dintre ei erau din categoria perfectionistilor.
O modalitate este sa iti imparti proiectul respectiv in task-uri mai mici. Orice ai vrea sa faci: sa iti schimbi serviciul, sa alergi la un maraton sau sa scrii o carte, concentreaza-te intotdeauna pe ceea ce ai in fata ochilor. Vei avea parte de energia pozitiva a lucrului mic, dar bine facut, fara a te concentra pe imaginea incetosata a finalului care poate iti da fiori reci… Imagineaza-ti ca ti-ai propus sa scrii o carte de vreo 300 de pagini, despre o pasiune de-a ta. Sunt foarte mari sanse ca, avand gandul a sute de pagini in minte, sa incepi la Calendele Grecesti.
Daca insa ti-ai propune sa scrii astazi o pagina la cartea ta, ai face-o? Si daca ti-ai propune si maine acelasi lucru, ai face-o? Eu cred ca da! Tot ce ai de facut de fiecare data este sa te concentrezi pe momentul prezent, pe o pagina de scris in fiecare zi, fara sa te uiti inapoi (‘vaaai, am scris doar 4 pagini pana acum, cand o sa mai termin?’) si fara sa te uiti inainte (‘n-o sa temin niciodata cartea asta…’) Si uite asa, incet-incet, in mai putin de un an de zile scrii prima ta carte la care visai de mult! Singurul lucru de care ai nevoie este disciplina de a face EXACT ceea ce ai facut in prima zi. Atat si nimic mai mult!
O alta modalitate este aceea de tine un jurnal, macar pentru o saptamana, a ceea ce faceti in fiecare zi. Sunt sigura ca multi dintre voi va planificati ziua foarte bine. Si ca majoritatea lucrurilor va ies. Insa, de multe ori, de cele mai multe ori, am fi putut fi mult mai eficienti. Faceti acest exercitiu timp de o saptamana si veti fi uimiti pe ce pierdeti timpul. Scrieti in jurnalul respectiv la fiecare jumatate de ora sau mai rar, daca exista task-uri mai lungi, insa scrieti tot ceea ce faceti. Veti vedea unde vi se duce timpul pretios si cu siguranta veti dori sa va revizuiti agenda si ziua. Macar pentru a ajunge la perfectionismul acela de care sunteti atat de mandri!
Dana Burghel – Work–Life Balance Coach
Oblio Learning – authentically different