Cum să-ţi controlezi emoţiile după ce dai greş
Greşelile la birou pot lua nenumărate forme, de la deadlineuri nerespectate la emailuri stupide. Dar problema cu adevărat mare aici este că nimănui nu-i place să rateze, iar atunci când se întâmplă, cei mai mulţi dintre noi nu învăţăm mare lucru din acele greşeli. Dar, totuşi, cum putem să ne confruntăm cu greşilile pe care le facem?
În primul rând, trebuie să acceptăm că, uneori, există oameni care pur şi simplu sunt mai buni decât noi, în sensul că în medie au un scor al succeselor mai mare decât al nostru. Astfel că uneori vom mai şi pierde. În al doilea rând, trebuie să recunoaştem că felul în care ne controlăm emoţiile imediat după ce am comis o greşeală este cel puţin la fel de important pe termen lung. În fond, nu putem compara oamenii de business cu nişte sprinteri, dar îi putem compara cu nişte maratonişti care continuă să înveţe. Acum să ne gândim la acel moment imediat după ce am făcut o greşeală. Iată ce ar trebui să facem:
1. Să acceptăm faptul că eşecul produce emoţii negative, pentru noi înşine, dar şi pentru ceilalţi, că nu e aceeaşi situaţia ca atunci când ne ardem la aragaz şi ne punem mana la gheaţă imediat. Din orice eşec ar trebui să tragem câteva învăţăminte.
2. Ar trebui să identificăm amestecul de emoţii. Ce sentimente avem noi şi ce sentimente au ceilalţi. Suntem frustraţi? Suntem disperaţi sau furioşi? Plictisiţi? Sau confuzi? Vă vine să credeţi sau nu, vorbind din punct de vedere neurologic, aceste emoţii au o valoare variabilă. Doar prin simplul fapt că aţi identificat sentimentul care vă consumă cel mai tare este un prim pas spre a trece mai uşor peste el.
3. Pentru o vreme ar trebui să lăsăm lucrurile aşa. Lasaţi acest mix de emoţii să se liniştească puţin. Mai mult, sentimentele se pot corecta unul pe celălalt. De exemplu, frustrarea duce la schimbare, confuzia la cercetarea scopului sau a înţelesului, iar disperarea şi plictisul generează o schimbare în activitate.
4. Trebuie să ne redirecţionăm energia. Aşa cum a demonstrat şi Martin Seligman, părintele psihologiei pozitive – de-a lungul deceniilor de cercetare-, cheia este să ne concentrăm pe ceea ce este mai uşor de schimbat. Trebuie să ne concentăm pe lucrurile pe care le putem schimba şi să le dăm deoparte pe cele de necontrolat. Un sentiment de control poate fi extrem de benefic pentru psihicul nostru. În orice caz, trebuie să evităm să ne victimizăm sau să ne punem la zid. Atât în ceea ce ne priveşte, cât şi în ceea ce îi priveşte pe colegii noştri.