Cum să ne antrenăm mintea la fel ca trupul

„M-am întrebat de ce tocmai acum?”, a mărturisit Sara publicaţiei Outside. Totuşi, sportiva s-a repliat imediat şi a recuperat distanţa până la medalia de argint. Însă acest lucru a facut-o să se întrebe: cum de şi-a pierdut concentrarea atât de repede şi cum a fost posibil să o recâştige la fel de repede. Sara cercetează acum fenomenul la Universitatea din California, San Diego, alături de neurologul Martin Paulus, care studiază de mai mulţi ani abilitatea minţii de a fi antrenată precum musculatura la sala de forţă.

Timp de cinci luni, cei doi au analizat diferenţele dintre minţile obişnuite şi minţile antrenate. O diferenţă majoră a fost remarcată în relaţia cerebrală a cortexului insular şi cortexul medial prefrontal. Cortexul insular monitorizează stimulii din mediul înconjurător, dar şi pe cei din corp, precum tensiunea musculaturii, presiunea sanguină, nivelul glucozei în sânge şi nivelul oxigenului în sânge. Cortexul medial prefrontal decide cât de puternic trebuie să răspundă acestor stimuli.

Într-o serie de studii, care au început în 2009, Martin şi colegii lui au selectat un număr de puşcaşi marini, câţiva aventurieri care participă în tot felul de competiţii riscante, dar şi oameni obişnuiţi. Toţi au fost supuşi aceloraşi teste, care, în principiu, constau în pregătirea pentru senzaţii neplăcute, dar şi anticiparea lor. În timpul studiului a fost observată activitatea cerebrală cu ajutorul unui scaner şi ritmul respiraţiei. Menţionăm că subiecţii se aşteptau la senzaţiile neplăcute, dar nu ştiau întotdeauna când vor avea parte de ele. S-a observat că soldaţii şi aventurierii au avut rezultate mai bune la stres decât oamenii obişnuiţi şi au tras concluzia că primii au o minte mai antrenată să anticipeze aceşti stimuli.

Paulus susţine că cea mai bună metodă de antrenare a minţii este meditaţia, deja foarte cunoscută. De pildă, să încercăm să monitorizăm felul în care corpul nostru se simte, dar fără să emitem judecăţi asupra lui.

Timp de opt săptămâni, 30 de puşcaşi marini au participat la un alt exerciţiu, de data aceasta de antrenare a minţii. Au avut parte de exerciţii obişnuite de yoga, exerciţii de respiraţie sau de „scanare a corpului”, adică subiectul se concentrează progresiv asupra tuturor părţilor corpului său, începând cu degetele de la picioare şi terminând cu capul. Desigur, antrenarea minţii se poate face în mai multe feluri. De pildă, atleţii profesionişti îşi antrenează abilităţile cerebrale în orele de antrenament.

Iată însă care a fost programul de exerciţii efectuat de puşcaşii marini

Scanarea corpului: întinşi pe podea, vă concentraţi atenţia asupra capului, apoi coborâţi progresiv spre celelalte părţi ale corpului, şi terminaţi cu degetele de la picioare. Exerciţiul poate să dureze între trei şi 45 de minute.

Conştientizarea respiraţiei: staţi confortabil pe podea sau pe scaun şi concentraţi-vă asupra respiraţiei fără să schimbaţi ritmul. Număraţi 10 inspiraţii, apoi repetaţi numărătoarea timp de cinci minute. Dacă vreţi să faceţi exerciţiul pe o perioadă mai lungă de timp, măriţi progresiv timpul în care repetaţi numărătoarea.

Meditaţie: în timp ce staţi confortabil pe podea sau pe scaun, încercaţi să conştientizaţi senzaţiile. De pildă, presiunea cu care corpul dumneavoastră apasă pe podea sau pe scaun. În timp ce conştientizaţi acest lucru, încercaţi să nu judecaţi senzaţia, ci doar să o observaţi. Exersaţi zece minute pe zi.

Yoga: faceţi câteva exerciţii simple de yoga, cum ar fi să staţi într-un picior sau în alte poziţii simple. Repetaţi fiecare poziţie câte 30 de secunde, apoi creşteţi progresiv până ajungeţi la cinci minute.