Workaholismul a prins la romani

Studiul

Studiul care vorbeste despre volumul si timpul de munca al angajatilor din mediul privat arata ca circa un sfert dintre acestia se simt stresati tot timpul. Majoritatea respondentilor inclusi in studiul "Balanta Work – Life" au declarat ca petrec circa 50-60 de ore pe saptamana la serviciu, aceasta incluzand orele peste program. Totodata, peste 70% dintre acestia sunt stresati si spun ca "s-au confruntat cu cel putin o boala provocata de stres in ultimul an". Cu toate acestea, circa 79% dintre respondenti sunt "multumiti atunci cand isi indeplinesc obiectivele profesionale", iar aproximativ 66% considera ca activitatea profesionala reprezinta o parte importanta a vietii lor. Respondentii studiului sunt manageri de nivel mediu si de top si specialisti din departamentele de resurse umane.

Motivele pentru care angajatii sunt stresati la locul de munca se refera in principal la relatiile acestora cu colegii, cat si la presiunea unor factori interni sau externi, cum ar fi schimbarile organizationale (reduceri, fuziuni, achizitii sau reorganizari), care determina o crestere a nivelului de anxietate cu privire la securitatea locului de munca. Alti factori de stres la locul de munca provin din erorile de organizare si din managementul deficitar al proiectelor. De aceea, apar tensiuni si neintelegeri intre membrii echipei, competitia pentru resurse ia locul colaborarii, iar timpul necesar derularii activitatilor si atingerii obiectivelor devine insuficient.

Ce spun companiile

De fapt, ce prefera companiile: sa angajeze tineri cu o experienta mai mica in domeniu, care rezista mai mult timp la lucru sau adulti cu experienta? Raspunsul vine de la Amalia Picleanu-Savinescu, Managing Partner, Tandem Consulting, care considera ca varsta nu reprezinta un factor relevant in selectie. Astfel, criteriile sunt legate exclusiv de cunostinte, abilitati si atitudine. "In realitate, calitatea performantei nu depinde de volumul si timpul de lucru al angajatului la locul de munca, ci de relevanta contributiei sale la atingerea obiectivelor specifice postului pe care il ocupa".

De aceeasi parere este si Adrian Lupulescu, Director Executiv RU Dacia Groupe Renault, care declara ca in cadrul companiei rezistenta la lucru nu este un criteriu de selectie pentru angajare, ea facandu-se exclusiv pe baza compatibilitatii cerintelor postului cu competentele candidatilor.

Flexibilitate

Pentru ca un angajat sa se simta confortabil la locul de munca, trebuie sa existe un echilibru intre viata de familie si cea profesionala. Astfel, angajatorii au identificat diferite modalitati de echilibrare a celor doua componente: program de munca decalat sau flexibil, lucrul pe proiecte, teleworkingul sau condensarea sapta-manii de lucru in patru zile prin marirea numarului de ore lucrate zilnic. Alte programe vizeaza asigurarea de catre companie a anumitor servicii de tip administrativ (aprovizionare, plati, curierat etc.) in numele angajatilor sau crearea unor facilitati si structuri destinate sa acopere nevoile de tip social si familial ale angajatilor: gradinite, cluburi sau centre de tratament, agrement si relaxare.

Conceptul work-life nu este prea raspandit in companiile romanesti. Evident ca exista si companii care dezvolta sisteme de beneficii prin care angajatii sunt ajutati sa-si amelioreze echilibrul intre viata profesionala si modul de viata sau care incearca sa atenueze efectele efortului profesional. Din categoria acestor companii face parte si Dacia Groupe Renault care ofera o serie de beneficii salariatilor: punerea la dispozitie de autocare si subventionarea transportului intre domiciliu si serviciu, subventionarea cantinei sau subventionarea biletelor de odihna si tratament.

Adrian Lupulescu considera ca nu exista o reteta cu ajutorul careia angajatii sa nu mai fie stresati la locul de munca. "In primul rand, sa identifice sursa de stres, iar daca nu reusesc, atunci sa apeleze la un specialist si sa aiba o discutie sincera si deschisa cu superiorul ierarhic pe acest subiect. Eliberarea de stres poate tine de persoana proprie, iar daca nu, trebuie luata in calcul schimbarea mediului de lucru. Se spune adeseori despre unii performeri ca fac dovada performantei in regim de stres. Eu consider ca e mai sanatos sa se identifice alte surse de catalizare a energiilor creatoare de performanta decat stresul sau, in cel mai rau caz, acest lucru sa se produca incidental si sa nu fie un mod de lucru prelungit", e de parere specialistul.

Lavinia Tanculescu, Senior Consultant, Deloitte, considera ca masurile pe care organizatiile le-au gasit pentru echilibrarea vietii profesionale si personale ale angajatilor nu se dovedesc la fel de benefice pentru toate mediile profesionale. Studiile arata ca masuri ca programul de lucru flexibil sau crearea, in interiorul companiei, a unor centre de "ingrijire" zilnica (day-care centers) pot avea in unele cazuri efecte pozitive, exprimate in cresterea productivitatii, imbunatatirea comportamentului civic organizational si a retentiei angajatilor. Dar au fost raportate si efecte inverse decat cele preconizate de angajator, mai ales daca angajatii asociau crearea acestor facilitati cu o posibila lipsa de incredere a angajatorului in capacitatea lor de a gestiona singuri aceasta lipsa de echilibru.

Cum e in Europa

Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca (EU-OSHA) trage un semnal de alarma, intr-un nou raport, asupra faptului ca stresul legat de munca este una dintre cele mai mari provocari in materie de securitate si sanatate in munca cu care se confrunta Europa, iar numarul persoanelor care sufera de afectiuni legate de stres, cauzate sau inrautatite de munca, este posibil sa creasca. Stresul se afla pe locul doi in topul celor mai raportate probleme de sanatate legate de munca, afectand 22% dintre angajatii din UE (2005). Studiile sugereaza ca intre 50% si 60% dintre toate zilele de lucru pierdute au legatura cu stresul. In 2002, costul economic anual al stresului legat de munca, in UE15, a fost estimat la 20.000 de milioane euro. Potrivit raportului, peste 40% dintre angajatii din UE27 care au avut un program de lucru prelungit au declarat ca nu sunt multumiti de raportul dintre viata profesionala si cea de familie.

Ca solutie, in statele Uniunii incepe sa se aplice extensiv sistemul Flexi-Time. Acest sistem prevede ore flexibile de lucru, in coordonare cu ceilalti angajati, astfel incat angajatul sa isi poata programa cat mai bine orarul de munca si cel dedicat familiei sau altor activitati. Sistemul are la baza un management bazat pe rezultate, nu pe pontajul prezentei fizice la birou. Atata timp cat rezultatele firmei nu au de suferit, angajatul are libertatea de a se organiza cat mai bine posibil.

"Angajatii din alte state europene cred ca au, din start, o situatie mai buna decat angajatii romani, atat in privinta salariilor, cat si a conditiilor sociale si de munca. De aceea, reusesc sa aiba mai mult timp liber si sa se detaseze de problemele muncii si de stresul de la serviciu", spune europarlamentarul Monica Iacob-Ridzi, care e de parere ca o organizare mai buna a muncii, cum e sistemul Flexi-Time, poate ajuta la reducerea stresului si la cresterea productivitatii muncii.

Fara stres

Angajatorii au obligatia de a aborda problema stresului la locul de munca, prin Directiva-cadru 89/391/CEE, care se refera la sanatatea si securitatea in UE. Aceasta directiva si legislatia necesara la nivelul statelor membre incadreaza in mod clar stresul la locul de munca in sfera juridica a sanatatii si securitatii la locul de munca. Acestea prevad in mod cert ca stresul sa fie abordat in acelasi mod sistematic si logic ca si alte probleme de sanatate si securitate, prin aplicarea modelului de gestionare a riscurilor, cu un accent deosebit pe masurile preventive.

Stresul la locul de munca poate fi prevenit, iar masurile pentru reducerea acestuia pot fi foarte eficiente din punct de vedere al costurilor. Pentru ca fiecare loc de munca este diferit, practicile de lucru si solutiile la probleme trebuie sa fie adaptate la situatii specifice prin realizarea unei evaluari a riscurilor.

Masuri de prevenire a stresului la locul de munca:

• acordarea unui timp suficient pentru angajati pentru a-si realiza sarcinile;
• definirea clara a atributiilor si a responsabilitatilor;
• recompensarea pentru realizari;
• posibilitatea ca angajatii sa depuna reclamatii care sa fie apoi tratate cu seriozitate;
• posibilitatea ca acestia sa detina controlul asupra muncii lor;
• posibilitatea ca angajatii sa ia parte la deciziile care ii afecteaza;
• adaptarea volumului de lucru la capacitatea si resursele fiecaruia;
• conceperea sarcinilor astfel incat sa fie stimulatoare;
• oferirea de oportunitati pentru interactiuni sociale;
• evitarea ambiguitatii in ceea ce priveste securitatea locului de munca si dezvoltarea carierei.