Unde și cât muncesc românii și ce salarii au. STUDIU pentru piața muncii din România
Antonio Amuza este cercetător sociolog la Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), profesor la Universitatea din București, Facultatea de Sociologie. De asemenea, este co-fondator MAD Intelligence, un hub de cercetare a opiniei publice, folosind tehnici de analiză big data și web scraping, menit să fundamenteze decizii strategice la nivel de afacere, comunitate și stat.
În 2022, cercetătorii MAD Intelligence au verificat mai multe ipoteze rostogolite în spațiul public pe tema pieței muncii din România. În contextul pierderii joburilor de către o bună parte dintre angajații care lucrau în industriile afectate de pandemia de COVID-19, dar și ca urmare a încercărilor de revitalizare a pieței, forța de muncă din țară a suferit mai multe modificări în ultimii 2-3 ani, care ne fac să ne întrebăm cum vor arăta oportunitățile de angajare în viitor.
Inegalități salariale
Dintre cei peste 5 milioane de salariați din România, remarcăm faptul că cea mai mare pondere o regăsim în industrii, acestea fiind urmate la mare distanță de comerț, sănătate, construcții și învățământ. Salariul minim, deși a avut parte de creșteri masive în ultimii ani, se situează în continuare la coada clasamentului, atunci când este comparat cu cel din alte state membre ale UE. Mai mult decât atât, România are o pondere mai mult decât însemnată de contracte încheiate pe salariul minim, iar inegalitățile în ceea ce privește remunerația sunt, de asemenea, o problemă: cei mai bine plătiți 20% dintre români câștigă de mai bine de șapte ori mai mult decât cei mai slab plătiți 20%.
Inegalitatea nu se observă și pe criterii de gen, acolo unde diferența de remunerație între bărbați și femei este cea mai mică din spațiul UE. Mai mult, România are și cele mai multe femei în posturi de conducere.
Salariul minim nu prezintă totuși o situație catastrofală, deoarece ajustând acest salariu în conformitate cu paritatea puterii de cumpărare, România se situează peste media celei de-a doua grupe valorice la nivelul țărilor membre UE. De asemenea, țara noastră mai ajunge în fruntea clasamentelor europene și la costul redus al forței de muncă sau la ponderea agricultorilor în câmpul muncii. Se mai remarcă faptul că rata șomajului stagnează în jurul valorii de 5%, iar numărul de contracte de muncă încheiate crește treptat, de la an la an.
Provocarea brain-drain
Ca urmare a măsurilor de izolare din perioada pandemiei de COVID-19, a prosperat telemunca și, inevitabil, sectorul IT&C, ajungându-se la discuții despre oportunitatea dezvoltării unui climat optim și reglementat pentru o nouă categorie de lucrători, anume nomazii digitali.
Există, desigur, și activități care au fost influențate în mod nefast de către situația pandemică, mai ales industria HoReCa.
În același timp, este important să menționăm că cele două industrii amintite, deși sunt mai vizibile ca urmare a contextului pandemic și a rezultatelor excepționale recente (primul Unicorn românesc, prima criptomonedă românească), sunt departe de a reprezenta nucleul dur al forței de muncă din România.
Totuși, nu minimalizăm rolul industriilor high-tech, nici al celor compuse din experți înalt calificați. Brain-drain este un fenomen pe care România l-a resimțit din plin după Revoluția din 1989, dar acesta s-a intensificat în urma aderării la UE. Ne referim, desigur, la migrația specialiștilor către țările dezvoltate, care le pot oferi condiții mai bune de trai, dar și un mediu profesional în care se pot realiza.
În urma incertitudinilor cauzate de izbucnirea pandemiei în 2020, România s-a confruntat cu o inversare a acestui fenomen numit brain-drain, ceea ce a însemnat un flux masiv de cetățeni români care s-au întors, temporar sau nu, în țară. Gestionarea acestei inversiuni reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare pentru Guvern, fiind de mare interes măsurile care se vor lua pentru reținerea forței de muncă.
Tinerii și munca
Este de menționat faptul că respondenții cu vârste cuprinse între 18-24 de ani nu își găsesc locul în categoriile ocupaționale cuprinse din studiu. După cum am putut observa din datele noastre, respondenții acordau o importanță sporită intrării pe piața muncii încă din timpul facultății sau chiar liceului, totuși acestora le este încă greu să obțină un loc de muncă.
De asemenea, am putut observa o susținere mai amplă pentru intrarea pe piața muncii încă din timpul liceului în rândul persoanelor cu nivel de studii scăzut (44,7%) sau mediu (57,6%). Procentajul se micșorează considerabil atunci când respondenții au studii superioare (18%).
Aceste procente sunt explicabile prin faptul că persoanele care termină școala generală sau liceul au nevoie să lucreze imediat pentru a avea o sursă de venit necesară întreținerii. Pe de altă parte, persoanele care aleg să urmeze o facultate sunt preocupate în primă instanță de studii și abia apoi de găsirea unui loc de muncă.
În ceea ce privește vârsta, cei mai receptivi din acest punct de vedere sunt respondenții cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (55,3%). În plan regional, respondenții din zona Sud+București+Dobrogea susțin în cea mai mare măsură (53,5%) intrarea timpurie pe piața muncii.
Momentul optim pentru a intra pe piața muncii
Piramida veniturilor
Din perspectiva veniturilor, cei mai mulți respondenți (49,5%) se încadrează în categoria 1.001-2500 RON, urmați de 31,8% dintre respondenți cu venituri între 2.501 și 4.000 RON. Așadar, aproximativ 80% dintre respondenți au un venit maxim de 4000 de lei.
Dacă privim piramida veniturilor, am putea spune că cea mai dezvoltată este clasa de mijloc. Extremele (baza și vârful piramidei), reprezentând persoanele cu venituri foarte mari și foarte mici, sunt destul de puțin dezvoltate. Aici intervine pragul salariului minim, stabilit la 1.386 RON net (în mână). Aproximând într-o manieră rezonabilă, acest grafic ne confirmă datele oficiale prezentate în analiză în detaliu, distribuția fiind asemănătoare. Clasificând în funcție de gen, 41,4% dintre bărbați au venituri între 1.001 și 2.500 RON. În schimb, aproape șase din zece dintre persoanele de gen feminin au venituri cuprinse în acest interval. Conform datelor, bărbații au venituri mai mari decât femeile. Spre exemplu, 36% dintre bărbați au venituri cuprinse între 2.501 și 4.000 RON. În ceea ce le privește pe femei, doar 26% au venituri cuprinse în acest interval.
Seniorii și al doilea job
Potrivit datelor, 88,7% dintre respondenți au un singur loc de muncă, iar 11,3% au unul sau mai multe locuri de muncă, ceea ce confirmă încă o dată lipsa practicii în România de a avea multiple locuri de muncă pentru a suplimenta veniturile.
Tot din perspectiva locului de muncă, este de menționat un alt aspect: persoanele cu vârsta peste 65 de ani au declarat, în proporție de 28,3%, că au mai mult de un loc de muncă. Această valoare poate fi pusă pe seama nevoii suplimentării veniturilor sau cumulării cu pensia, în condițiile în care 61% dintre aceștia au venituri cuprinse între 1.001 și 2.500 RON.
Numărul locurilor de muncă variază în funcție de mediul de rezidență, dar și de regiune. Astfel, 15,2% dintre persoanele care locuiesc în Transilvania+Banat au susținut că au mai mult de un loc de muncă. În celelalte regiuni, doar 12,1% (în Moldova), respectiv 5% (în zona Sud+București+Dobrogea) au mai mult de un loc de muncă.
Profesionalizare și eficientizare
Aproximativ două treimi din totalul celor chestionați (66,8%) lucrează în domeniul în care consideră că au cea mai mare calificare, însă treimea care lucrează în alt domeniu denotă totuși o problemă în materie de profesionalizare și eficientizare. Acest aspect este confirmat și de proiectul studenților Facultății de Sociologie, prezentat în sesiunea de comunicări științifice în mai 2022, realizat la nivelul studenților întregii universități: 52% dintre cei intervievați au declarat că NU lucrează în domeniul pe care l-au aprofundat pe timpul facultății.
Datele coroborate ne arată o inadaptare a sistemului educațional la cerințele de pe piața muncii, dar și o nevoie de salarizare competitivă (luând în calcul bonificațiile, oportunitățile de promovare, și climatului locului de muncă).
Pentru a corela nevoile de pe piața muncii cu pregătirea educațională, am întrebat participanții la studiu dacă sunt de părere că finalizarea unor școli de profil este necesară pentru a lucra în domeniul preferat, șase din zece respondenți răspunzând afirmativ.
Raportându-ne în continuare la calificarea celor intervievați, este de menționat faptul că 81% dintre cei cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani lucrează în domeniul în care au cei mai mulți ani de pregătire. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor sub 35 de ani consideră că dezvoltarea unei cariere în domeniul în care activează în prezent nu reprezintă o variantă atractivă. Este de remarcat faptul că 55,7% dintre cei chestionați declară că sunt în căutarea unui (alt) loc de muncă, ceea ce arată totuși preocuparea unui segment larg pentru multiplicarea surselor de venit.
Există, de asemenea, un interes și pentru calificare sau reconversie profesională, din moment ce 63,5% dintre respondenți afirmă că ar dori să schimbe domeniul de activitate. Singura excepție de la medie este reprezentată de respondenții cu vârsta de peste 65 de ani. Dintre aceștia, doar 30% doresc să lucreze în alt domeniu. Totodată 71,6% dintre angajații din regiunea Transilvania+Banat ar dori să își schimbe domeniul de activitate.
Concluzii
Într-o societate în care nu cunoști nevoia de dezvoltare, așteptările angajaților, dar și ale angajatorilor, statul rămâne pe loc, iar mecanismele sociale care prosperă nu oferă rezultate pe termen lung, fiind mai degrabă soluții operaționale, de peticire.
* 83,6% din respondenți NU sunt mulțumiți de veniturile lor actuale
* 86,1% consideră că salariul pe care îl primesc NU este competitiv pe piața muncii
* 55,7% din respondenți sunt în căutarea unui alt loc de muncă
* 63,5% ar dori schimbarea domeniului de activitate (nr. salariați pe sectoare de activitate)
* 50% au salarii cuprinse între 1000 și 2500 RON
* 11,3% au mai mult de un loc de muncă
* 63,8% nu au ar fi motivați la actualul loc de muncă fără bonusurile primite
* 81,7% consideră că orele suplimentare abia îi ajută la sporirea veniturilor
* 44,2% consideră că cel mai bun moment să înceapă o colaborare de tip internship este în timpul liceului, iar alți 35.6% consideră că în timpul facultății
* 51,8% au studii medii, iar 26% au studii superioare
Repartizarea pe categorii de venit (RON)
După cum menționam, datele INS arată că în 2019 populația ocupată avea următoarele niveluri de instruire: 40% liceu, 21,2% studii universitare, 2,6% fără instruire sau școală absolvită, rezultate comparabile cu cele ale studiului nostru.
* 49,8% din respondenți au o vechime de peste 15 ani la locul de muncă; după cum era de așteptat, segmentul de vârstă cu cea mai mare experiență în câmpul muncii este 45-64 de ani; cei mai mulți dintre cei cu o experiență de muncă peste 15 ani lucrează în sectorul bugetar.
* 33,2% nu lucrează în domeniul în care au cei mai mulți ani de pregătire (coroborare cu studiul Universității din București, unde 52% dintre studenți susțin că NU lucrează în domeniul studiat în facultate).
* 2,6% din respondenți au activități antreprenoriale
* 59,4% consideră că este necesar să termine o școală de profil pentru locul de muncă preferat.
* Cei mai mulți angajați cu studii superioare (38%) câștigă între 2500 și 4000 RON.
* Majoritatea persoanelor sub 35 de ani consideră că dezvoltarea unei cariere în domeniul în care activează în prezent nu reprezintă o variantă atractivă.
* 61,3% lucrează pentru o companie autohtonă în timp ce 38,7% lucrează pentru o companie multinațională. Persoanele mai tinere tind să lucreze mai degrabă pentru companii multinaționale decât pentru firme autohtone. * Majoritatea angajaților din regiunea Moldova (83,7%) lucrează pentru firmă autohtonă, în timp ce majoritatea angajaților din regiunea Transilvania+Banat (52,8%) lucrează pentru companii multinaționale (specificul industriilor pe regiuni).
* Două treimi din respondenți nu au avut parte de creștere salarială în ultimul an. Moldova este regiunea unde există cel mai mare procent de angajați ce nu au avut parte de creștere salarială în ultimul an (80%), situându-se peste regiunile Sud+București+Dobrogea (70%) și Transilvania+Banat (60%).
* Doar un sfert din angajații peste 45 ani au avut parte de creștere salarială în ultimul an de zile.
* Cel mai mare nivel de satisfacție al nivelului veniturilor (22,2%) îl au angajații din regiunea Transilvania+Banat, iar cel mai mic îl au cei din regiunea Moldova (10%). Totodată 71,6% din angajații respondenți din regiunea Transilvania+ Banat ar dori să își schimbe domeniul de activitate.
Va fi interesant de urmărit în perioada post-pandemică evoluția politicilor sociale și noua arhitectură a locurilor de muncă, în special în condițiile în care deja se discută în țări dezvoltate despre concepte precum universal basic income.
Cum și ce am cercetat
Studiul a fost realizat de MAD Intelligence în prima jumătate a anului 2021 și reprezintă o cercetare de tip CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) adresată zonei de resurse umane, companiilor medii și mari, dar și decidenților politici interesați de piața muncii din România.
În elaborarea raportului au fost incluse peste 1000 de opinii ale angajaților din România, statistici europene și mondiale relevante în domeniul HR, dar și analize secundare de date. Chestionarul prin care au fost colectate părerile angajaților din România a fost diseminat prin intermediul rețelelor de socializare, fiind una dintre puținele cercetări care încearcă să asigure o reprezentativitate cât mai bună a rezultatelor culese prin intermediul acestor platforme.
Mesajele de promovare a chestionarului au fost țintite pe categorii de public distincte, corespunzătoare fiecărei regiuni istorice din țară. Principala noutate pe care o aduce acest studiu este numărul de variabile în relație cu persoanele active în câmpul muncii, dar și metodologia ce stă la baza colectării și asigurării reprezentativității eșantioanelor. Ca angajament față de calitatea serviciilor, participanții au putut opta la sfârșitul chestionarului pentru a primi concluziile de bază.
Studiul vine în sprijinul statului și instituțiilor interesate de specificul pieței muncii din România. Acesta reprezintă un indicator important pentru companiile de stat, dar și cele private, care vor să înțeleagă mai bine mișcările resurselor umane, așteptările lor și impactul pe care acestea îl au asupra pieței muncii.
Raportul de cercetare are valoare de informare pentru toți cei interesați de realitatea joburilor și a angajaților din România, fiind un barometru public pe care compania noastră îl va prezenta anual, începând cu 2021.
***
Text suport: Patru generații. Tu cum menții performanța și armonia organizațională?
În noua eră a muncii, tot mai volatilă, tensionată și provocatoare, retenția angajaților valoroși și atragerea de noi talente devine o misiune tot mai complexă.
Misiunea nu era simplă nici înainte de pandemie, piața muncii din România fiind permanent influențată de diferite crize: financiare, economice sau demografice. Criza sanitară doar a acutizat o serie de probleme preexistente și a accelerat nevoia de revizuire a politicilor de resurse umane, de reconectare a așteptărilor și priorităților la noua realitate de pe piața muncii. Una în care, recunoaștem sau nu, trăim un paradox: în timp ce companiile se plâng că nu găsesc oameni potriviți, numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este din ce în ce mai mare.
Unde greșesc companiile? Unde greșește statul român? Unde greșesc aplicanții? Cum au reușit unele organizații să-și consolideze capacitatea de a atrage și păstra angajați? Și de ce ne lovim de atâtea dificultăți în procesele de recrutare, culmea, tocmai în momentul de glorie al forței de muncă? Pentru că – să nu uităm! – pentru prima dată în istorie, pe piața muncii sunt active patru generații diferite: Baby- Boomers, Generația X, Generația Y (Millennials) și Generația Z, adică o forță de muncă importantă numeric și cu o paletă vastă de experiențe și abilități, ce trebuie doar identificate și remunerate corespunzător.
Într-adevăr, fiecare are valorile și principiile ei, orgoliile și ambițiile, obiceiurile și caracteristicile, însă tocmai aceasta este marea provocare pentru lideri: să le descopere competențele și calitățile, să le armonizeze și să le facă eficiente împreună. Și încă ceva: să se aplece cu mai multă atenție asupra acelor surse fie insuficient exploatate, fie ignorate: tinerii aflați la început de carieră și persoanele de peste 45 de ani.
În acest nou peisaj dificil și controversat, aducând în fața dvs exemple de bune practici și politici de resurse umane generatoare de succes, încercăm în această ediție a rubricii Cover Story să facem lumină, împreună cu invitații noștri.
Luni am deschis seria dezbaterilor cu Madi Rădulescu – MCC, MBA, Managing Partner MMM Consulting, facilitator, trainer și coach de echipă cu peste 25 ani de experiență de lucru cu leaderi în companii mari, multinaționale.
Miercuri, invitata noastră a fost Roxana Toader, Consultant Senior în cadrul Ascendis, singura persoană din România acreditată ca formator de Society of Human Resources Management pentru a preda cursurile de pregătire pentru certificările SHRM-CP/SCP.
Astăzi v-am prezentat concluziile studiului efectuat de cercetătorii MAD Intelligence explicat de Antonio Amuza, cercetător sociolog la Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), profesor la Universitatea din București, Facultatea de Sociologie, co-fondator MAD Intelligence, un hub de cercetare a opiniei publice, folosind tehnici de analiză big data și web scraping, menit să fundamenteze decizii strategice la nivel de afacere, comunitate și stat.
De săptămâna viitoare, tot sub această temă umbrelă, vom publica punctele de vedere ale contribuitorilor CARIERE, Lavinia Rașcă, George Șipoș, Gabriela Râșnoveanu, Mihaela Feodorof, Ovidiu Atanasiu și Rodica Obancea.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 278
Pentru abonare, click aici
