Trage un pui de somn după amiaza, pentru a avea avantajul competitiv al unei performanţe ridicate

Atunci când vorbesc în public, prima menţiune pe care o fac despre somn declanşează adesea câteva râsete. Dar este vorba de genul de râsete de confirmare ale unor oameni care ştiu despre ce e vorba, pentru că noi toţi recunoaştem, la un anumit nivel, modul în care somnul ne susţine capacitatea de a funcţiona normal. Întrebarea este: ce impact are privarea de somn asupra organizaţiilor noastre? Hai să număr modurile în care sunt afectate organizaţiile. Oboseala cronică este inamicul numărul unu al creativităţii şi memoriei. Costă firmele americane 63 miliarde de dolari anual, sumă rezultată din cauza pierderilor de productivitate. Un studiu făcut asupra impactului lipsei de somn a dus la concluzia că, din cauza efectelor pe care le are asupra modului în care sunt luate deciziile şi asupra funcţiilor cognitive, privarea de somn deschide uşa către comportamente lipsite de etică.

Dintr-un alt studiu a rezultat că privarea de somn este reflectată vizibil în indicii faciale, suficient de puternice pentru ca alţi oameni să perceapă o persoană privată de somn, cel mai probabil, ca fiind bolnavă şi lipsită de energie. (Nu e tocmai cea mai bună “faţă” pe care să o prezinţi unui client). Dar cele mai grave costuri apar din faptul că privarea de somn cauzează scăpări şi acte de neglijenţă în privinţa măsurilor de siguranţă a muncii şi contribuie la apariţia sau agravarea altor probleme de sănătate: de exemplu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii clasifică munca în schimburi ca fiind un factor carcinogen din Clasa 2A, din cauza incidenţei mai ridicate a cazurilor de cancer la sân apărute în rândul femeilor care lucrează în schimburi.

Din fericire, mulţi angajatori, din orice industrie imaginabilă, învaţă să aprecieze la adevărata sa importanţă faptul că sănătatea angajaţilor este direct legată de “sănătatea profitabilităţii” şi, de asemenea, iau măsuri concrete pentru a schimba situaţia. La summit-ul pe tema leadership-ului în corporaţii organizat luna trecută de Division for Sleep Medicine – Harvard Medical School, companii precum Wal-Mart, Procter & Gamble şi Eli Lilly s-au reunit ca să discute modul în care mediul de afaceri poate încheia parteneriate cu experţii şi organizaţiile specializate în domeniul somnului, pentru a răspunde şi rezolva problemele de sănătate asociate cu lipsa de somn sau cu factorii care duc la un somn neodihnitor.

Poate că aceste companii au urmărit indiciile oferite de lumea sportului. Sportivilor olimpici li se asigură acum, pe lângă dietele lor strict monitorizate, şi camere dotate “ultimul răcnet” în care să poată trage un pui de somn când se simt obosiţi. În liga NBA, baschetbaliştii cu statut de star Steve Nash şi Kobe Bryant au fost în avangardă, incluzând somnul de după amiază în rutina de încălzire prin care trec înainte de meciuri. Acum adjunctul şefului comisiei NBA spune că “toată lumea din biroul ligii ştie că nu trebuie să-i sune pe jucători la 3 după amiaza, pentru că e perioada în care jucătorii trag un pui de somn”.

Locurile de muncă mai convenţionale “se apropie din urmă”, recuperând avansul câştigat de lumea sportului. Circa 25% din marile companii din SUA le oferă angajaţilor un program pentru reducerea stresului, precum cele de meditaţie sau de yoga. La biroul redacţiei Huffington Post din New York, noi am înfiinţat două camere de dormit, în care angajaţii se pot retrage ca să tragă un pui de somn. La început, reporterii, editori şi inginerii noştri au ezitat să le folosească, de teamă că oamenii vor crede că se eschivează ca să nu-şi facă treaba. Dar faptul că acum locurile din camerele noastre de dormit sunt mereu complet rezervate este un semn al vremii de tranziţie în care trăim. Trebuie să schimbăm cultura de la locul de muncă, astfel încât să nu-i mai stigmatizăm pe cei care trag un pui de somn ca să-şi refacă puterea de muncă, ci pe oamenii care “umblă prin birouri” storşi şi epuizaţi.

Pe măsură ce ne apropiem de atingerea masei critice de oameni care conştientiează cât de important este somnul, aflăm şi altceva – şi anume faptul că unele dintre mai admirate personaje din istoria noastră ştiau de mult de acest secret şi-l puneau în practică. Aşa că hai să sperăm că, pe măsură ce va răspunde celor mai mari provocări şi va profita de cele mai grozave oportunităţi, următoarea generaţie de lideri va remarca avantajul competitiv de care au profitat pentru a avea performanţe ieşite din comun unii dintre oamenii care se numără printre cei mai faimoşi din istorie pentru faptul că îşi recuperau rapid forţele trăgând un pui de somn, începând de la Leonardo da Vinci şi până la Winston Churchill şi John F. Kennedy.

Vremurile în care au loc tranziţii majore sunt adesea precipitate de “furtuni perfecte” care combină forţe puternice. În spatele preocupării tot mai intense a americanilor pentru starea lor de bine se află cel puţin trei elemente: un sistem de sănătate şi asistenţă medicală care este disfuncţional, o abundenţă de noi tehnologii, precum şi o nouă abilitate şi dorinţă de a monitoriza şi a prelua controlul asupra propriei sănătăţi. În timp ce această “furtună perfectă” loveşte locurile de muncă din America, iar mişcarea apărută ca răspuns la această furtună câştigă teren, aşteptaţi-vă la mari schimbări.

Arianna Huffington este şeful consiliului director, preşedintele şi redactorul-şef al Huffington Post Media Group. Ea este o jurnalistă ale cărei articole sunt preluate prin sindicalizare la nivel naţional, autoarea a 13 cărţi şi membră a consiliului executiv al Division of Sleep Medicine – Harvard Medical School.