Stephen Hawking: „Duhul a ieșit deja din lampă”

Hawking spunea: ”Încercaţi să daţi un sens lucrurilor pe care le vedeţi. Și să vă puneţi întrebări despre existenţa Universului. Fiţi curioşi în orice circumstanţă. Există întotdeauna ceva de făcut şi ceva de reuşit, nu renunţaţi niciodată”…

În 2017, profesorul declara pentru revista Wired că în cazul inteligenței artificiale „duhul a ieșit deja din lampă”. Hawking se temea, potrivit presei, că noile descoperiri din inteligența artificială vor dezvolta ceva anume. „O nouă formă de viață care va depăși oamenii” (The Guardian).

”Hawking’s final book offers brief answers to big questions”. Astfel notează presa americană, referindu-se la cartea „Brif Answers to the Big Questions”. Volum postum, publicat în octombrie a.c., care evidențiază ultimele reflecţii ale savantului asupra lumii. În fapt, savantul “încearcă” să răspundă unor întrebări complexe, precum: „Există Dumnezeu?”, „Va putea specia umană să supravieţuiască pe Terra?”, „Vor fi oamenii depăşiţi de inteligența artificială?”.

Superoamenii

Astfel, în cea mai recentă colecție de articole și eseuri, publicată după moartea sa, „Brief Answers to the Big Questions”, Stephen Hawking scrie că tehnicile de editare genetică vor da naștere „superoamenilor”. „Designeri ai propriilor evoluții, ființe care se vor dezvolta cu o rapiditate incredibilă. Sunt convins că până la sfârșitul acestui secol, oamenii vor descoperi. Cum să modifice atât inteligența, cât și instincte precum agresivitatea. Unii oameni nu se vor putea abține să nu îmbunătățească anumite aspecte. Precum memoria, imunitatea și longevitatea”, a scris Stephen Hawking. „După ce vor apărea acești superoameni, vor apărea și probleme politice considerabile. Legate de oamenii <neîmbunătățiți genetic>. Probabil că aceștia vor muri sau vor deveni pur și simplu lipsiți de importanță”…Rămâne de văzut, ca oameni, nu vom renunța niciodată…

Hawking este autorul popularelor cărţi „O scurtă istorie a timpului” (1988) şi „Universul într-o coajă de nucă” (2001). Cea mai mare parte a vieţii sale a fost profesor la Cambridge. Iar în comunitatea ştiinţifică este cunoscut mai ales pentru teoriile sale legate de mecanica găurilor negre, gravitaţie şi relativitate.