Specialiștii o iau pe urma muncitorilor necalificați, spre Vest

Ani de zile s-a scris despre muncitorii necalificați, ajunși în Spania și Italia. Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) arată că aproape jumătate din familiile din România au cel puțin un membru plecat în străinătate. Ce nu spune statistica este că din 2014 au început să emigreze mai mulți români cu studii superioare, mai ales specialiști din domeniul medical și ingineri. Câți pleacă anual și unde pleacă devine din ce în ce mai greu de spus după ce piața muncii europene s-a deschis pentru români.

Numărul românilor plecați să lucreze în străinătate a fost estimat mult timp la circa 2–2,5 milioane. Abia în 2014, când s-au făcut publice datele recensământului populației, realizat în 2012, s-a putut vorbi despre cifre oficiale. Tot atunci s-a adus în discuție faptul că majoritatea românilor plecați la muncă peste hotare prestează muncă necalificată, fiind absolvenți de liceu sau de școli profesionale, școli de maiștri. Mai exact, 32% dintre românii cu joburi în străinătate erau absolvenți de liceu, 24% – absolvenți ai școlilor de ucenici și numai 6% persoane cu studii superioare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Dacă analiza aceasta s-ar opri la cifrele de mai sus, s-ar putea spune că nu absolvenții de învățământ superior pleacă în număr consistent să lucreze în alte țări, ci cei de liceu. Pe de o parte, afirmația este valabilă pentru perioada la care se referă recensământul. Pe de altă parte, datele INS nu scot în evidență două elemente esențiale care ne arată dinamica pieței muncii din România și efectele pe care le au aceste plecări.

În primul rând este important de precizat că românii cu studii superioare care pleacă la muncă în străinătate sunt în general tineri, cei mai mulți proaspăt absolvenți. În al doilea rând și chiar mai important, trebuie remarcat faptul că România se află pe ultimul loc în topul țărilor europene în privința numărului de absolvenți cu studii superioare, raportat la populație, potrivit datelor Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, fiecare absolvent de studii superioare care alege să lucreze în afara granițelor României contează.

Revenind la cifrele INS, acestea mai arată că Italia, Spania, Germania și Franța sunt țările de destinație pentru cei mai mulți români, iar grupa de vârstă cu cea mai mare consistență este cea de 30–40 de ani.

Politici de atragere a specialiștilor

Ce s-a schimbat din 2012 până în 2016? În primul rând trebuie să vedem ce se întâmplă în lume, în general: modelul tradițional al imigranților cu nivel scăzut de educație începe să fie înlocuit cu cel al imigranților foarte calificați.

Un studiu al agenției McKinsey, intitulat The World at Work: Jobs, pay, and skills for 3.5 billion people, preciza că în lume ar exista 75 de milioane de tineri care nu au un loc de muncă, dar și că 39% dintre angajatori au dificultăți în a găsi pe piața muncii calificările de care au nevoie. Confruntate, pe de o parte, cu această problemă a absenței de pe piață a unei forțe de muncă necesare dezvoltării economice și, pe de altă parte, cu o afluență tot mai mare de imigranți necalificați, țările occidentale au început să-și regândească strategiile în materie de migrație.

În Olanda, Danemarca și Suedia, de exemplu, au fost introduse taxe mai mari pentru studenții din spațiul extraeuropean și un sistem de burse pentru studenții foarte buni, pentru a-i motiva să rămână în țară.

Schimbarea de paradigmă în privința migrației pentru muncă se observă și în cazul României. În prezent, 2,35 milioane de români locuiesc și lucrează, oficial, în străinătate. Cei mai mulți au plecat în 2007, odată cu intrarea României în UE. În anii care au urmat s-a mai diminuat puțin migrația. Astfel, în 2008, doar 300.000 de români au ales să părăsească țara, în timp ce în 2009 s-au înregistrat numai 250.000 de plecări.

2014, un nou val de plecări

Interesant este însă că în 2014 a crescut din nou numărul emigranților, ajungând la 184.603 persoane, în creștere cu 14% față de anul anterior. Și mai interesant este faptul că majoritatea celor care au plecat în ultimii ani au studii medii sau superioare. Pe lângă țările în care plecau în mod tradițional, au apărut ca destinații predilecte Marea Britanie, Germania, Belgia, Austria, Danemarca, Franța și Suedia. Aceste informații au fost publicate în Anuarul Demografic al României apărut în decembrie 2015, anuar realizat de Institutul Național de Statistică.

O altă statistică arată că în topul statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și în care au plecat cei mai mulți români în 2014 se află Norvegia, Elveția, Canada și Statele Unite ale Americii.
Acest nou aflux de plecări, corelat cu noile destinații ne arată că migrației muncitorilor necalificați îi urmează o migrație a celor cu studii superioare. Două sunt domeniile cele mai importante din care și în care pleacă românii peste hotare: medicina și ingineria.

Explicația este foarte simplă, potrivit reprezentantului Work Experience, companie specializată în plasare de forță de muncă în străinătate: „angajatorii din străinătate pun accent pe experiența candidaților, dorința lor de muncă, de a se adapta într-un nou mediu social. Se caută oameni care pun pasiune în ceea ce fac, care au păstrat aceeași arie de activitate de-a lungul timpului, investind timp și muncă în carieră lor, în meseria unde au dorit să se perfecționeze”. De asemenea, din cauza diferențelor legislative în special, dar și de altă natură este foarte greu pentru cineva care a studiat Finanțe, Contabilitate sau Drept să își găsească un job în străinătate în aceste domenii.

Medicii, căutați mai ales în Europa

Medicii însă pleacă în număr din ce în ce mai mare, efectul fiind simțit foarte puternic și în România. Doina Pleșca, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, atrage atenția că 10% dintre tinerii absolvenți de Medicină aleg să facă rezidențiatul în străinătate imediat ce termină facultatea.

De altfel, peste 20.000 de medici au plecat din România începând cu 2008, nemulțumirea lor principală fiind legată de nivelul salarial din țară, dar și de condițiile precare din unitățile sanitare de stat. Destinațiile favorite ale acestora au fost Franța, Anglia și Germania, conform datelor Colegiului Medicilor din România. De exemplu, în România un medic are un salariu de bază cuprins între 200 și 1.500 de euro, în funcție de vechime, pe când în străinătate venitul lunar pleacă de la 1.700 de euro și poate ajunge până la 12.000 de euro.

Adelina Bișca, de la TFS Healthcare, un recrutor care oferă locuri de muncă pentru asistenți medicali în clinici, spitale sau azile din Marea Britanie, spune că salariile pentru un asistent medical sunt de cel puțin 30.000 de lire sterline pe an, în funcție de experiență. „Noi căutăm asistenți medicali din Europa pentru spitale, azile pentru vârstnici sau clinici de boli mintale, iar salariile sunt oferite în funcție de experiență, dar nu sunt mai mici de 30.000 de lire sterline pe an. Pe lângă salariu, angajatorii mai oferă bilete de avion, cazare, abonamente la săli de fitness”, spune Adelina Bișca.

Reprezentantul unei alte firme de recrutare care oferă locuri de muncă în spitale din Norvegia, Suedia şi Danemarca spune că locurile de muncă sunt disponibile în clinici și spitale publice și că se caută medici specialiști, dar și asistente medicale sau medici stomatologi. În principiu, ei sunt interesați de medici specialiști în nefrologie, cardiologie, pediatrie, ginecologie, dar și de medici stomatologi. Salariile pentru medicii specialiști sunt cuprinse între 3.500 și 4.500 de euro.

Ingineri petroliști, dar și IT-iști

Pe lângă medici, un alt grup de specialiști recrutați în ultima vreme din România este cel al inginerilor: fie că este vorba despre IT-iști, fie de ingineri specialiști în petrol și gaze, construcții etc.
De exemplu, Elena Popa de la Antal International Network spune că cel mai greu se găsesc specialiştii în petrol și gaze, inginerii automatiști și managerii de proiect în petrol și gaze, în mod special cei care au câțiva ani de vechime. Mulți dintre acești specialiști sunt recrutați în mod special pentru țări din Orientul Mijlociu, dar nu numai.

Marius P, programator român care lucrează în Belgia, povestește că a fost recrutat în urmă cu mai bine de 5 ani de către o companie specializată în intermediere de personal calificat în IT. Pentru că la momentul respectiv piața muncii din Belgia nu era deschisă pentru români, Marius a lucrat în Belgia, dar ca angajat al companiei românești de intermediere. Ulterior a fost angajat direct de compania belgiană, drept cetățean UE. Acum are aceleași drepturi ca orice angajat belgian, dar, desigur, și obligații (impozite, taxe etc.). În 2016 însă cei mai mulți ingineri care se angajează în state UE nu mai au nevoie de firme de intermediere. Joburile se găsesc pe site-urile specializate sau direct pe site-urile companiilor, iar procesul de recrutare este mult mai facil.

Deși pe piața muncii din România IT-iștii nu par să ducă lipsă de joburi, ei aleg state occidentale pentru salarii mai mari. Cele mai mici salarii în IT&C în țara noastră sunt între 500 și 850 de euro pe lună pentru angajații fără experiență din domeniul asigurării calității și administrare de rețea. Pe de altă parte, un dezvoltator de software fără experiență poate câștiga lunar între 750 și 1.000 de euro pe lună. Seniorii însă pot ajunge la salarii între 1.800 și 3.000 de euro pe lună. În Europa de Vest însă salariul unui muncitor necalificat ajunge la 1.000 de euro. E adevărat că și nivelul de viață este mai ridicat în Occident, dar mulți aleg să plece în alte țări și pentru condiții sociale mai bune.