Solutii pentru spalarea pacatelor

In acest articol, va prezentam o parte dintre „pacatele capitale” ale antreprenorilor si managerilor din Romania (in care si noi am picat de multe ori) si va invitam sa explorati mai departe solutiile pentru acestea prin participarea la seminarul organizat de Interact in 7 octombrie, cu Gert Jan Hofstede.

Ce vrem sa reliefam in acest articol este ca unele dintre caracteristicile care ne particularizeaza ne impiedica sa atingem succesul. In cele de mai jos, sunt prezentate succint o parte dintre ele si cauzele care le determina.

„Obiectivul nostru este sa facem bani” – orientarea pe termen scurt

O astfel de declaratie este de multe ori inceputul sfarsitului. Acesta este momentul pe care antreprenorul il numeste „de sinceritate”. El a infiintat firma ca sa faca bani. Se saturase sa lucreze pentru altii si a vrut sa fie independent. Iar cine spune ca are o firma care salveaza lumea, imbunatateste calitatea vietii, face o lume mai frumoasa, este un ipocrit; toti vrem sa facem bani. ai angajatii antreprenorului stau tot pentru bani si nu inteleg cand e nevoie de un efort mai subtil, de o schimbare de atitudine, mai orientata catre client si nevoile lui, pentru ca tot aceeasi suma de bani iau. Ei nu pot fi convinsi ca trebuie sa ii spuna clientului ca ii fac viata mai frumoasa, cand lor li s-a spus ca trebuie sa ii ia banii, iar faptul ca un client nu se mai intoarce e problema patronului.

Teama de a da bani pe expertiza si graba de a folosi pseudo-expertiza gratis – colectivism

Acest pacat nu inceteaza sa ma uimeasca. Antreprenorul este de parere ca un altul care da valoare expertizei e un sarlatan, si se intreaba: „Ce poate sa stie el mai bine decat mine?”. Fara a sta mult pe ganduri, se grabeste sa aplice, cu fervoare, povestile miraculoase auzite la un pahar de bere sau citite in graba intr-un articol in care apar cateva idei care i se par potrivite situatiei lui. Cade intr-un cerc vicios: cand aude si alte pareri, le discrediteaza, zicand ca a mai incercat si altele si n-au mers la situatia sa unica.

Dubla subordonare sau toti fac de toate – distanta fata de autoritate, tipul de antreprenoriat – familie

Organigramele exista la antreprenori numai in cazul in care au avut nevoie de una, sau cand au introdus ISO, sau alt sistem, si cineva din afara a insistat ca e nevoie de asa ceva. Antreprenorul arata organigrama, mandru ca, de fapt, ea nu este reala: „Oamenii aia fac cu totul altceva decat scrie acolo, sunt flexibili!” Flexibilitatea ii permite antreprenorului sa faca si el de toate, cum se pricepe: angajeaza, vinde, face putin marketing, ajuta ici-colo si astfel ramane suficient de ocupat ca sa nu planifice si sa gandeasca incotro se indreapta barca. Dupa modelul sau, toata lumea devine atotstiutoare si face de toate, subordonandu-se activitatii prolifice a mai multor departamente diverse, dar, in acelasi timp, subordonate comenzii centralizate a antreprenorului.

Acestea sunt doar o parte dintre cele de care ne lovim frecvent. ai sunt ale noastre. Ne sunt caracteristice. ai nu mica ne este mirarea cand un manager expatriat sau un partener din strainatate nu „intelege”. De fapt, totul este simplu: undeva, in spatele comportamentului nostru, exista ceva numit „dimensiuni culturale”, care isi pune amprenta pe modul nostru de a face lucrurile. Chiar si in afaceri. Va las sa reflectati si va astept sa aflati mai multe pe 7 octombrie.