Se caută un Steve Jobs priceput la „stand-up academic”. Motivația Millennials la raport
Fiecare însă progresează în ritm propriu: unii sunt autodidacți, alții altceva, însă pentru fiecare se ivește o perspectivă. Mai ales în ceea ce privește noua generație. Totul este cum știe să catch the world această nouă generație.
Zilele trecute, în cadrul evenimentului de lansare a Programului AcademIAA la ASE București au fost prezentate, printre altele, concluziile studiului „Motivația Millennials”, realizat de D&D Research cu contribuția IAA Romania și a Universităților partenere în programul AcademIAA (ASE – Facultatea de Marketing, SNSPA – Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice și Facultatea de Management şi Universitatea Bucureşti – Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicarii).
Date și fapte scoase la suprafață
Înainte de a purcede la rezultatele studiului sus menționat, menționăm că pornind de la nevoia creșterii nivelului de angajabilitate al absolvenților de învățământ superior din domeniul marketingului și comunicării, IAA România, asociația reprezentativă a mediului de afaceri din MarCom, în colaborare cu principalele instituții de învățământ superior din MarCom au lansat AcademIAA ca un prim parteneriat transversal dintre mediul de afaceri și mediul academic din România. Scopul programului fiind de creștere a angajabilității absolvenţilor de studii superioare din domeniile marketing şi comunicare.
Prin urmare, rezultatele studiului sunt relevante atât mediului de afaceri cât și pentru mediul universitar – aducând o perspectivă nouă asupra modului în care tânăra generație se raportează la educație și carieră.Tot mai multe companii se confruntă cu probleme în procesul de recrutare și, în special, în cel de fidelizare al angajaților din generația “Millennials”, care reprezintă aproape un sfert din populația Europei. Un rol foarte important în acest proces îl au managerii care trebuie să învețe cum să comunice și cum pot motiva această nouă generație de angajați.
Concluziile au fost prezentate de Dan Petre (foto), Managing Director D&D Research și Conf. Univ. Dr. în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, care și-a început discursul prin a-și asuma rolul: „Port mai multe pălării, dar astăzi aleg să o port pe cea de reprezentant al profesiei”. Rezultatele studiului sunt relevante atât mediului de afaceri, cât și pentru mediul universitar, aducând o perspectivă nouă asupra modului în care tânăra generație se raportează la educație și carieră. Dan Petre a accentuat importanța cercetării, de data aceasta adresându-se chiar studenților prezenți în sală: „Noi credem foarte mult în research, pentru că asta am învățat la școală, că totul pornește de la regulile consumatorului. Și în cazul acesta consumatorii sunteți voi, studenții”.
Studiul a scos la suprafață obiceiul milenialilor de a-și măsura avantajele înainte de a începe o activitate pe plan profesional. Dan Petre a pus accentul pe această tendință dintr-o altă perspectivă, considerând că rezultatele studiului oferă inspirație pentru profesori, angajatori sau studenți. „Eu cred foarte mult în evoluționism și economie comportamentală și de aceea încep cu: What’s in it for me? Aș începe cu ce vă iese vouă. Accesul la knowledge, la studii de caz reale, la profesioniști care lucrează în domeniu și oportunitatea de a vă adăuga skills pentru a deveni competitivi pe piața forței de muncă. Ce ne iese în mediul academic? Faptul că ne actualizăm și că vom reuși să fim mai conectați cu voi. Ce ne iese în industrie? Acces la o forță de muncă educată pe care o putem recruta încă din primele luni după terminarea facultății”.
Contextul pe care s-a sprijinit demararea studiului este legat de sistemul educațional din România. Nu suntem o țară competitivă, iar acest lucru reiese din investiții înainte de toate. Nivelul slab de performanță al elevilor este o altă caracteristică a învățământului de la noi, fapt ce clasează România pe locul 48 din 72 de țări, conform rezultatelor PISA 2015.
The Programme for International Student Assessment (PISA) este un studiu internațional care vizează evaluarea sistemelor educaționale la nivel mondial prin testarea abilităților și cunoștințelor studenților de 15 ani. Elevii au fost evaluați în știință, matematică, lectură, rezolvarea problemelor colaborative și alfabetizarea financiară. Rezultatele evaluării din 2015 au fost publicate la data de 6 decembrie 2016.
Vestea proastă este că noi suntem încă la început în acest domeniu
La nivel internațional, OECD a definit anumite skills necesare pentru a avea succes pe piața forței de muncă în noua economie. „Vestea bună este că ele pot fi dobândite prin învățare și practică, vestea proastă este că noi suntem încă la început în acest domeniu”, spune Dan Petre pentru a argumenta realizarea studiului despre Millennials, dar și demararea programului AcademIAA, menit să umple golurile pe care le are generația în relație cu industria.
De asemenea, rezultatele ne demonstrează că perseverența și motivația tinerilor sunt în scădere, iar aceste concluzii se reflectă în răspunsurile acestora: foarte mulți nu au decis încă ce ocupație vor avea în viitor, sau nu lucrează în domeniul pe care l-au studiat la facultate. Percepția acestora despre industria MarCom este că nu va fi solicitată pe piața muncii, în detrimentul sectorului de IT, care este considerat unul dintre pilonii economiei țării.
„Cea mai importantă concluzie despre percepția succesului este că el e prescris unor factori externi și nu se află sub controlul vostru. Sunt concluzii venite de la voi”, spune Dan Petre. Această percepție alimentează sau chiar determină predominanța unei mentalități de tip asistat, nu una de tip arhitectul propriului meu destin. „Cu cât experiența și contactul cu lumea reală sunt mai reduse, cu atât predomină perspectiva hedonistă asupra succesului”, adaugă acesta.
Tinerii devin mult mai preocupați de dezvoltarea profesională în anii terminali, când caută oportunități de internship. Într-o discuție despre nevoile care conduc către succes, iată concluziile care decurg din răspunsurile tinerilor: nevoia de ghidare și mentorat, lucruri practice și infrastructură.
Ei prescriu atât cauzele succesului cât și al eșecului în primul rând unor cauze exterioare lor (programe educaționale de calitate, internship-uri, oportunități/conjuncturi favorabile etc.) și în foarte mică măsură unora care depind de ei (ex. motivație, perseverență, efort personal etc.).
De la Înțelept, la Magician
Pe aceeași schemă de gândire tinerii au și descris cum arată pentru ei cursul/ seminarul ideal – spectacol entertaining care să ducă la engagement emoțional și cognitiv, precum și profesorul ideal – mentor și entertainer în același timp. “Imaginea idealizată a mentorului este cea a unui <academic personal trainer>“, a adăugat Dan Petre, nu fără umor. Aflăm astfel că ne îndepărtăm de modelul profesorului clasic Înțeleptul, fiind aproape de prototipul Magicianului! Modelul profesorului ideal fiind unul inspirational, de tip industrie – tehnologie- inovație , mai precis de tipul “dacă Steve Jobs ar fi devenit profesor“.
Există un nivel foarte scăzut de informare realistă privind meseriile din domeniul MarCom și cerințele angajatorilor de la angajații lor. Job-ul ideal este definit în principal de expresia ”să mergi de plăcere”, în timp ce așteptările de la angajatori se ridică la standarde înalte: salariu mare entry level, internship-uri plătite, libertate. De asemenea, este din ce în ce mai multă confuzie în ceea ce privește setul de skills necesare pentru a atinge succesul în domeniul MarCom (mulți dintre tineri considerând că pentru industria comunicării e nevoie de soft skills).
“Studiul și-a propus să evidențieze așteptările tinerilor atât de la mediul universitar, cât și de la viitorii angajatori și a aduce în prim plan ce funcționează și ce nu funcționează în practică – ca inspirație pentru profesori, angajatori sau studenți”, a subliniat printre altele Maria Predoiu – Președinte IAA România.
„Recomandăm construirea internship-urilor plătite și implicarea practicienilor din companii în programele de mentorat”, a mai spus Dan Petre. În final, după ce Dan Petre a invitat toți studenții să ajute la transformarea acestui studiu calitativ într-unul cantitativ prin completarea unui chestionar, și-a exprimat părerea din…pielea unuia dintre ei: „Dacă aș fi acum student, aș fi extrem de fericit. Cred că sunteți foarte norocoși”…
Studiul și-a propus să evidențieze așteptările tinerilor atât de la mediul universitar, cât și de la viitorii angajatori și a adus în prim plan ce funcționează și ce nu funcționează în practică – ca inspirație pentru profesori, angajatori sau studenți.
La modul general vorbind, rămâne de văzut dacă generația nouă va ști să își exploateze norocul, pentru că atunci când tinerii vor absolvi, vor avea nevoie de competențe care să îi integreze pe piața muncii.