Școlile pentru meseriași vor rămâne fără profesori!
Învățământul profesional și tehnic are reputație proastă, profesori de peste 50 de ani și bani doar pentru salarii, nu și pentru investiții și pregătirea continuă a profesorilor, arată Raportul „Învățământul profesional și tehnic – provocări și perspective de dezvoltare”, realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Academia Română, în cadrul programului România Meseriașă al OMV Petrom.
„Angajatorii pot oferi locuri de muncă, însă nu găsesc oameni pregătiți pentru că școala nu reușește să-i pregătească pentru piața muncii. Pe de altă parte, angajatorii nu-i pot pregăti pentru calificările de care au nevoie”, a declarat Mona Nicolici, manager al Departamentului de sustenabilitate, OMV Petrom, la lansarea raportului. „Acolo unde va fi școală profesională și unde se va crea educație profesională vor veni și investitori. O propunere a raportului este să dezvoltăm școli profesionale nu doar acolo unde există dezvoltare economică, ci să creem dezvoltare economică prin școlile profesionale. Dar asta înseamnă o colaborare reală între școală, administrație locală, angajator și elev. Primăria are un rol esențial, ar trebui să funcționeze ca un antreprenor care să știe să-și atragă investițiile”, a mai spus reprezentantul OMV Petrom.
Potrivit sociologilor de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții- Academia Română, care au realizat raportul privind învățământul profesional și tehnic, din cauza politicilor publice cifra de școlarizare din acest domeniu s-a prăbușit de la aproximativ 180.000 de elevi la 12.000 de elevi în școli profesionale în 2010. „În regiunile în care avem dezvoltare economică nu avem suficientă forță de muncă bine calificată de nivel mediu. De ce? Pentru că avem o migrație masivă a forței de muncă, avem în același timp și un declin demografic, dar și o rată de părăsire timpurie a școlii foarte mare. România are aproximativ 19% rată de părăsire timpurie a școlii, spre deosebire de celelalte țări ale UE, unde rata medie este de 11%”, a explicat sociologul Claudia Petrescu. Dacă rămân totuși la școală, tinerii ajung la școli profesionale doar ca ultimă soluție, iar acolo pregătirea lor este deficitară. „Un factor care a dus la declinul învățământului profesional și tehnic este legat de finanțare. Suntem pe ultimul lor în UE ca alocare din PIB nu doar la învățământ în general, ci și la învățământul profesional și tehnic, cu aproximavit 0,6% din PIB. Doar 5% din acești bani sunt cheltuieli de capital- de investiții în sistem, iar 50% – cheltuieli pentru salarizare.” Elevii nu sunt pregătiți pentru specializările cerute de piața muncii și nu este monitorizată inserția lor pe piața muncii și nici care dintre competențele dobândite le folosesc, astfel încât curricula să fie adaptată corespunzător. Mai mult, nu sunt suficienți profesori, iar aceștia folosesc materiale didactice învechite.
„Multe dintre aceste cadre didactice au peste 50 de ani. Ceea ce înseamnă că în următorii 10 ani vom avea o problemă gravă legată de numărul acestor cadre didactice. Cadrele didactice nu fac formare profesională pe noile tehnologii pentru că nu au unde și nu au cum. De aceea, în raport una dintre propuneri este leagă de această formare a cadrelor didactice în cadrul întreprinderilor. E important ca măcar o dată la 2 ani o săptămână să învețe în condiții reale ceea ce se întâmplă, măcar utilajele cu care trebuie să lucreze elevii lor”, a mai spus Claudia Petrescu.
Raportul propune o reformă care să pună accentul pe nevoile angajatorilor și ale elevilor, nu pe cele ale profesorilor. Astfel, elevii ar trebui să beneficieze de consiliere și orientare profesională din gimnaziu, astfel încât să aleagă în cunoștință de cauză următoarea formă de pregătire. La rândul lor, angajatorii ar trebui implicați în mod real, nu doar formal, în luarea deciziilor. „Vorbim de parteneriat de foarte mulți ani. Din păcate mai mult îl mimăm. Pentru a fi real, parteneriatul trebuie să se manifeste în toate aceste momente: la nivelul selecției elevilor – angajatorul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în criteriile de selecție; la nivelul curriculumului specific – datorită progresului tehnologic fantastic. Școala are puține șanse să țină pasul cu ritmul acesta în schimbarea curriculară, în pregătirea resurselor umane”, afirmă Eugen Palade, consultant în domeniu educațional.
Crearea școlilor profesionale, sprijinirea angajatorilor mici prin facilități fiscale și colaborarea inter-ministerială permanentă sunt alte propuneri făcute de specialiști în cadrul raportului.
City Grill caută 70 de bucătari sau ospătari
Lipsa forței de muncă bine pregătită este resimțită în diverse industrii, de la cea metalurgică, la cea a ospitalității. Liviu Bogdan, Șef Departament Învățământ, la Arcelor Mittal, spune că anual compania caută 120 de absolvenți de școli profesionale și licee tehnologice din Galați, Tulcea și Brăila, pe care să îi pregătească la locul de muncă. Anul acesta nu a reușit să găsească decât 111. „În ultimii 3 ani s-a simțit o depreciere foarte mare a calității în învățământul profesional și tehnic. Noi am creat o școală de ucenici la Arcelor Mittal Galați și suntem în al treilea an. Recrutăm absolvenți din învățământul profesional și tehnic și 18 luni îi școlim la locul de muncă, au calitate de angajat și la finalul acestei perioade sunt rezultate spectaculoase: aproape că sunt alții. Dar o mare problemă este cât de greu vin la noi. Îi găsim greu pentru că nu-și doresc să vină să lucreze. Competențele tehnice sunt o altă problemă pentru care nu pot veni la noi, chiar dacă noi nu avem pretenții foarte ridicate. Nivelul este extrem de scăzut. În plus, foarte mulți așteaptă promisiuni din alte părți, mulți dintre colegii lor sunt plecați peste hotare, sunt oarecum influențați și de familie, am avut cazuri în care ei doreau, dar familia nu.”
City Grill are în prezent 70 de locuri pentru care caută angajați și nu găsește. „În industria noastră a crescut turnoverul în ultimii ani din două motive: pentru că lumea percepe această meserie ca sezonieră și din cauza exodului meseriaşilor din industria asta. Merg afară pentru un potenţial câştig mai mare, în condiţiile în care nu se gândesc şi la cheltuieli. În acelaşi timp din spate nu se asigură înlocuirea meseriaşilor care pleacă, pentru că şcolile profesionale nu scot meseriaşi conform cerinţelor pieţei. Din 3 motive: cel mai important este percepţia părinţilor vis-a-vis de meseria aceasta. Toţi părinţii vor copii avocaţi, doctori şamd şi nu-i îndrumă către şcoli profesionale, deşi ştiu că abilităţile şi competenţele lor nu sunt pentru facultate. Apoi este percepţia copiilor față de meseriile acestea și față de şcoala profesională. Şi nu în ultimul rând, pregătirea cadrelor didactice. Acum se pune tot mai mult accent pe sistemul de gătit slow cooking, cât mai sănătos etc, pentru care e nevoie de utilaje speciale, scoase pe piaţă de 2-3 ani. Nu cred că o profesoară de 50 de ani ştie să programeze cel puţin acel cuptor”, spune Cristian Cristea, Trainer Manager, City Grill.
Potrivit Studiului Național România Meseriașă, realizat în 2015, 85% dintre angajatori consideră că numărul absolvenților învățământului profesional este insufucient, iar 65% cred că nivelul pregătirii practice a absolvenților din școala profesională este slab și extrem de slab. În același timp 70% dintre managerii resurse umane din companii spun că învățământul profesional este neadaptat cerințelor pieței.