Să ne amintim de ziua de 29 noiembrie!

1996: Noul președinte al României, Emil Constantinescu depune jurământul constituțional în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.

Emil Constantinescu, președintele Convenției Democrate Române, a obținut 54,41% din voturi, devenind noul președinte al României. Este politician și om de știință român. Constantinescu a fost președinte al României între anii 1996 și 2000. Din 1966 este cadru didactic al Facultății de Geologie a Universității din București. Președintele Constantinescu a reprezentat țara la principalele reuniuni la vârf care au avut ca rezultate nominalizarea României pe primul loc al celui de al doilea val de extindere a NATO (Madrid, 1997; Washington, 1999); începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (Helsinki, 1999); obținerea președinției OSCE pentru anul 2001 și intrarea în troica OSCE începând cu 2000.

Acesta a lansat mari proiecte de dezvoltare a infrastructurii „România la Răscruce”, a promovat sistemul de transport al petrolului și gazelor din Asia Centrală în Europa Centrală (conducta Constanța–Trieste). În perioada mandatului de președinte a lui Emil Constantinescu au fost substanțial îmbunătățite relațiile bilaterale de colaborare cu alte state, precum și cooperarea trilaterală cu țări învecinate din Europa Centrală și de Sud-Est.

1852: Nicolae Bălcescu, istoric român și reprezentanți ai mișcării pașoptiste se stinge din viață (n. 1819)

Nicolae Bălcescu (n. 29 iunie 1819, București — d. 29 noiembrie 1852, Palermo) a fost un istoric, scriitor și revoluționar român. Alături de fratele său mai mic, Barbu Bălcescu, a participat la Revoluția din 1848.

Ca istoric, marea sa operă a fost „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, rămasă în manuscris și publicată de Alexandru Odobescu, în 1861 – 1863.
Ideologia comunistă românească, sprijinindu-se pe unele lucrări ale lui Karl Marx [3], îl considera pe Nicolae Bălcescu drept un înaintaș al acesteia. De aceea, pe biletele bancare românești, de 1.000 de lei, ediția 1950, precum și pe cele de 100 de lei, edițiile 1952 și 1966, a fost gravată imaginea lui Nicolae Bălcescu. Peste 10 localități rurale, precum și străzi din România comunistă au primit numele lui Nicolae Bălcescu, în memoria revoluționarului pașoptist.

1394: Orașul Seul a devenit capitala Coreii de Sud.

Seul este cel mai mare oraș și capitala Coreei de Sud de peste 600 de ani. De la stabilirea Republicii Coreea (cunoscută mai degrabă cu numele de Coreea de Sud) în 1948, a fost capitala acestei țări, cu excepția unei scurte perioade de timp în timpul Războiului Coreei. Este situat în nord-vestul țării, sub linia de demarcație, pe râul Han. Este singurul oraș din Coreea de Sud fără transcriere în hanja.

Zona Națională a Capitalei Seul, ce include metropola Incheon și majoritatea provinciei Gyeonggi, are 25,6 milioane de locuitori, fiind a doua cea mai mare zonă metropolitană din lume.[2] Peste jumătate din populația Coreei de Sud trăiește în Zona Națională a Capitalei Seul[3] și aproape un sfert în orașul Seul, făcându-l cel mai puternic centru economic, politic și cultural sud-coreean.