Rutina – dincolo de sablon,o necesitate binevenita

Rolul adaptativ
al rutinei

O prejudecata frecventa este ca, o data cu dezvoltarea economica, omul s-a indepartat de natura si a ajuns sa traiasca intr-un mod automatizat, ca un robotel intr-o masinarie mare, numita societate. O zi petrecuta in mijlocul naturii ne dezvaluie insa ca toate fiintele din jur sunt mari amatoare de rutina. La nivel economic, o companie construita doar pe creativitate si lucruri noi ar fi un proiect sortit esecului, pentru ca ar necesita o cantitate prea mare de energie si timp pentru a ajunge la rezultatul scontat, implicand costuri de productie mult prea mari. Chiar si in domenii unde noutatea este elementul cheie, sarcinile de rutina sunt esentiale, exercitiul si repetitia asigura de fapt succesul ideii geniale.

Rutina nu este doar un apanaj al activitatii profesionale. Lucruri repetitive, zilnice si absolut necesare sunt si comportamentele ce tin de hrana, igiena, deplasare, timp liber. Majoritatea oamenilor prefera rutina si siguranta ei, iar acest aspect devine si mai important cand este vorba de viata societatii si de activitatea economica. Programul zilnic, similar cu cel de ieri si de maine, face ca schimburile comerciale si colaborarea sa fie mult facilitate, si viitorul apropiat sa fie cat de cat previzibil si sigur, participand astfel la mentinerea starii de bine a populatiei.

De ce fugim de rutina ?

Exista doua motivatii principale pentru aceasta dorinta de a iesi din rutina.

Prima ar fi tendinta adaptativa de a evolua, de a largi aria de cunostinte si de situatii carora le poti face fata. Dar fiecare comportament nou invatat este de dorit sa se automatizeze si sa devina la randul lui rutina, pentru a se efectua in timpul cel mai scurt si cu consum minim de energie.

A doua este un fenomen socio-cultural specific occidental, specific societatilor individualiste. Cercetari recente in economie (Hamermesh, 2003) demonstreaza ca rutina este mai frecventa in comportamentul persoanelor cu nivel de educatie scazut si al celor cu venituri scazute, atat in productie, cat si in consum. Cu cat nivelul de cultura si nivelul veniturilor cresc, cu atat creste si variatia in comportamentul profesional si de petrecere a timpului liber. Dorinta de a trece dincolo de rutina este asadar un mesaj social, catre ceilalti, care spune: „Eu sunt mai bun, vreau sa urc in ierarhia sociala”.

Cand rutina devine daunatoare…

Comportamentul automatizat poate scadea nivelul atentiei si pot aparea erori in munca, care au uneori consecinte grave. Studiul acestor situatii reprezinta o parte importanta a psihologiei muncii si se folosesc diferite metode pentru a introduce variatie sau pentru a adapta aparatura la reactiile automate ale operatorului, acolo unde participarea constienta a muncitorului incepe sa scada sub limita normala.

O alta situatie este nepotrivirea muncii cu pregatirea si nivelul ocupantului postului. Acesta e cazul multor absolventi de studii superioare, obisnuiti in facultate cu cerinte variate si informatii din toate domeniile, care ajung la scurt timp dupa absolvire, datorita discrepantei intre cerere si oferta pe piata fortei de munca, sa efectueze lucruri cu un grad inalt de repetitivitate.

Ce putem face ?

In primul caz, al aparitiei greselilor in munca, incercati sa gasiti solutii prompte, printr-o discutie cu superiorii dv. Daca apartineti ultimului caz, de cele mai multe ori rabdarea si demonstrarea calitatilor in pozitia actuala vor aduce si promovarea dorita sau intelegerea faptului ca a face un lucru de calitate, chiar daca nu schimba lumea intreaga, este extrem de valoros.

O schimbare rapida a locului de munca nu va rezolva problema cu siguranta, pentru ca insatisfactia poate avea mult mai multe cauze, chiar personale. Daca rutina este un comportament care caracterizeaza si timpul liber, inseamna ca nu are legatura cu serviciul si o prima schimbare de proba poate fi introdusa in primul rand acasa.