Romanii se predau neconditionat in fata UE

Studiul, efectuat odata la sase luni in statele membre sau in curs de
aderare, arata ca am intrat in Uniune cu particularitati demne de luate in seama.
Nu suntem la fel de pesimisti ca bulgarii, care detin tristul record de a fi
cei mai nemultumiti de viata, de tara in care s-au nascut sau de perspectivele
care se intrevad pentru 2007. In schimb, pentru noi soarele rasare intotdeauna
de la Vest, iar in alesii nostri nu avem incredere nici cat sa ii lasam sa ne
treaca strada.

Sus Comisia! Jos Guvernul!

„Printre romani, singurele institutii percepute pozitiv sunt UE si ONU, nu
guvernul sau alte institutii autohtone. In UE 15, nu conteaza decat institutiile
nationale, iar in noile state membre perceptia este impartita", interpreteaza
Dumitru Sandu, coordonatorul sondajului, cele 67 de procente dintre romani care
se declara „increzatori in Uniune". Daca la aceasta categorie media in UE 15
este de 42%, trebuie remarcata lipsa de entuziasm a Marii Britanii, care-si
confirma inca o data statutul de rebela comunitara – la peste trei decenii de cand
au intrat pe poarta Uniunii, doar 23 % dintre locuitorii Regatului Unit mai
cred in telurile comunitare. „Increderea semnificativa si constanta pe care romanii
o au in Uniunea Europeana este rezultatul combinat al insatisfactiei fata de
viata de zi cu zi a cetatenilor dintr-o tara latina, care resping socialismul si
au incredere in institutiile traditionale, intre care biserica si armata ocupa
primele locuri", explica Dumitru Sandu.

Drepturile omului sarac

Nivelul de trai scazut in comparatie cu Occidentul fac ca ingrijorarile romanului
sa se rezume la grija zilei de maine. Prin urmare, daca preocuparile cetatenilor
din statele unionale „traditionale" denota o perspectiva mai degraba globala – somaj,
terorism si imigratie -, dezvoltarea economica a tarii (45%), sistemul sanitar
(25%) sau pensiile (18%), se situeaza pe primele locuri in topul ingrijorarilor
romanilor. O situatie aproape hilara se intalneste la categoria „importanta
drepturilor omului". Desi ne incadram in marja de circa 50% de cetateni
europeni care se declara interesati de aceasta tema, ne remarcam printr-o acceptie
aparte asupra termenului. Astfel, in timp ce in UE 25, drepturile omului
echivaleaza cu aspectele sociale, problema mediului sau asigurarea accesului la
educatie, in Romania acestea sunt percepute in termeni de salariu, loc de munca
sau mersul economiei.

Nefericirea ne da afara din tara

Cel mai semnificativ indicator, in opinia lui Dumitru Sandu, este cel al
satisfactiei populatiei, „deoarece el se afla in relatie directa cu imigrationismul".
Desi la prima vedere numarul romanilor care se declara „multumiti de viata"
pare considerabil – 48% -, in fapt el paleste in fata celor 72 de procente din
noile state membre (valul de aderare din 2004) sau a celor 85 de procente
dintre cetatenii UE15. Totusi, invidia fata de cei 98% de suedezi fericiti e
atenuata de nefericirea vecinilor de la Sud de Dunare – doar 36% dintre bulgari
stiu ce este satisfactia. Constatarea ca nu dam pe dinafara de fericire e
explicabila pe de-a-ntregul, daca aruncam o privire asupra capitolului
„resurse". O cincime dintre noi au Internet acasa, fata de media de 32% din
noile state membre, iar autoturism in fata scarii au doar 37% dintre romani. In
schimb, in ceea ce priveste imigratia, din Eurobarometru reiese ca plecarile in
strainatate nu se fac, asa cum se credea, din zonele cele mai sarace, pentru ca
locuitorii acestor regiuni (o mare parte a Moldovei, Delta, Sudul Olteniei) nu
au nici cunostinte in Occident, nici resursele financiare sa se avante inspre
acolo. „Din aceasta perspectiva nu se vor schimba prea multe, pentru ca este de
banuit ca stocul de educatie livrat, esential pentru rezolvarea acestei
chestiuni, va ramane in continuare redus", crede realizatorul raportului.

Aderarea la Europa centrala

Rezultatele Eurobarometrului arata, daca mai era nevoie, ca, pentru a nu cadea
de la o inaltime prea mare, romanii trebuie sa-si ia privirea de la statele
occidentale, care nu au cunoscut plaga comunista de jumatate de secol, si sa-si
ia exemplele din statele nou-aderate, cu experiente istorice asemanatoare.
Potrivit autorului studiului, „uitandu-ne la noile state membre, vom putea intelege
drumul nostru. Starea de spirit, de exemplu, nu va cadea, insa e posibil sa
scada nivelul de incredere in UE. La cat de ridicat este in momentul de fata, insa,
aceasta nu va constitui o problema", conchide el.