Românii se consideră o naţie generoasă. 77,3% din populaţie a donat bani cel puţin o dată în ultimul an

“Credem că aceste activități de implicare socială a companiilor sunt un factor definitoriu în informarea românilor despre proiectele sociale coerente și serioase, în educarea românilor pentru a participa la activități dedicate comunității (fie că aceasta este definită ca fiind de proximitate sau este definită de interacțiunile personale ale fiecăruia). Suntem în etapa în care implicarea socială a companiilor nu mai este doar un instrument de comunicare, ci efectiv un instrument de motivare al angajaților ”a spus Razvan Mătățel, managing partner la compania Arsenoaiei Matasel.

40,5% din români au sentimentul că fac parte dintr-o comunitate

Mai puțin de jumătate (40,5%) din românii chestionați în cadrul studiului National Happiness au sentimentul că fac parte dintr-o comunitate. Acest studiu analizează comunitatea prin prisma a două dimensiuni / acțiuni definitorii:

• „a oferi” comunității ceva – de la bunuri materiale (bani, jucării, haine, mâncare etc.) până la timp și efort personal.
• „a primi” de la comunitate sentimentul de apartenență, siguranță, mulțumire, definirea unor activități comune care să aducă bucurie.

Sentimentul de siguranță situat la baza piramidei nevoilor personale a lui Maslow a obținut în cadrul studiului National Happiness cel mai ridicat nivel de frecvență (41,5%).

Numai 7% din respondenți au încredere în afacerile din comunitatea în care trăiesc

Îngrijorător este procentul de numai 7% din respondenți care au încredere în afacerile din comunitatea în care trăiesc, în timp ce doar 11,9% au încredere în vecini. Cea mai îngrijorătoare concluzie legată de neîncrederea în ceilalți este aceea că doar 5,1% din români cred că, în cazul în care își pierd portofelul, îl vor primi înapoi.

“În această perioadă de sărbatori crelte numărul activităților care implică comunități de oameni. Este important ca fiecare dintre noi să participe la activități comunitare tocmai pentru a-i cunoaște mai bine pe cei pe lângă care trecem zilnic. E adevărat că aceste sentimente de izolare socială se regăsesc mai mult în orașele mari. Credem că doar inițiative bine conturate, cu obiective bine stabilite și rezultate vizibile vor readuce românii la activități desfășurate în comun pentru cartierul/ comunitatea lor” a mai declarat Răzvan Mătățel.

Carieriştii, cei mai nemulţumiţi de cartierul în care trăiesc

Cei care resimt acum cel mai acut lipsa apartenenței la o comunitate sunt cei din segmentul definit de National Happiness ca fiind nevoiaşii. În același timp, segmentul carierişti este cel mai nemulțumit de cartierul în care traiește, deși majoritatea acestora locuiesc în cartiere noi de locuințe.

În privința comunității de proximitate (cartier), National Hapiness a surprins următoarele rezultate: 37,2% sunt mulțumiți de cartierul în care locuiesc. Elementele pozitive, cu un nivel de satisfacție ridicat (procent de oameni multumiți) sunt: liniștea personala 56,3%, siguranța cartierului 55%, transportul public 50,2%.

Elemente negative, cu un nivel de satisfacție scăzut (procent de oameni multumiți) sunt: oportunități de muncă bine plătite 15,5%, posibilitatea de achiziționare a locuințelor cu preț accesibil 27,6%, servicii medicale 30,3%, învățământ de calitate 39,9%.