Retete pentru sanatate

Ca urmare, creste incidenta multor boli cronice. Tendinta se regaseste atat in comportamentul alimentar al adultilor, cat si in cel al adolescentilor si al copiilor. Consecinta directa: frecventa la cote alarmante a obezitatii la copii, atat in tarile in tranzitie, cat si in cele dezvoltate. Cand unui regim alimentar nesanatos i se adauga sedentarismul, riscurile sunt cu atat mai mari.

Marimea portiilor de mancare a crescut, iar compozitia lor a inclinat in favoarea alimentatiei nesanatoase si in tarile dezvoltate. Potrivit unui studiu efectuat in America, aportul energetic in ratia zilnica de alimente a snacks-urilor sarate a crescut, in medie, cu 93 de kcal, a bauturilor nealcoolice dulci cu 49 de kcal, a hamburgerilor cu 68 de kcal, iar a mancarii mexicane cu 133 de kcal2).

Daca acestea sunt constatarile, care sunt consecintele? Cum este definita obezitatea? Un mod de masurare simplu si relevant este masurarea indicelui de masa corporala (IMC), a carui formula este:

IMC=Greutate (kg)/inaltime2 (m)

Pe baza acestui indice, pe care oricine si-l poate calcula foarte usor, puteti avea perspectiva medicala asupra siluetei dv. (vezi tabelul).

Cu cat IMC este mai mare, cu atat riscul creste. Cele mai frecvente boli cronice ale lumii moderne asociate consumului alimentar inadecvat sunt: cresterea riscului de moarte prematura, boala coronariana ischemica, diabet zaharat, artropatii cronice, hipertensiune arteriala, unele forme de cancer. Sunt doar cele mai importante ca numar. Prin gravitatea lor cumulata, un studiu american concluziona ca 53% dintre toate decesele femeilor cu IMC>29 kg/m2 ar putea fi direct atribuite greutatii lor excesive3).

Desi ne gandim, in general, ca alimentele ne sunt „dusmani”, nu toate sunt asa. Unele alimente s-au dovedit a ne fi prieteni. Populatia mediteraneana are norocul de a fi o populatie al carei regim alimentar, in mod traditional, este unul sanatos. Regimul mediteranean mai are un avantaj, si anume acela de a fi si foarte gustos.

Este greu de schimbat comportamentul alimentar, dar nu imposibil. Un prim pas este sa cunoasteti ce sa mancati si ce sa evitati in alimentatie. Sfatul specialistilor este un ghid pe care va invitam sa il urmati.

Asadar, inlocuiti carnatii, sunca, ficatul, laptele integral, inghetata, galbenusul de ou, cartofii prajiti, ciorbele cu smantana, untul si gogosile cu carnea de peste, carnea de pui, carnea de vaca sau de miel slaba, laptele sau produsele lactate degresate, albusul de ou, cartofii la cuptor, supele clare, uleiul vegetal (de masline, de exemplu), fructele, alimentele bogate in fibre (mere, cereale, paine intermediara sau neagra) si orice fel de legume proaspete sau conservate prin frig, fierte, inabusite, coapte la cuptor, ciuperci. Dintre legume, doar fasolea, mazarea uscata si lintea sunt cele care trebuie evitate.

In afara efectului estetic, aceasta alimentatie va ajuta sa diminuati si nivelul colesterolului din sange. Un studiu al Universitatii din Leeds releva ca o crestere a nivelului de colesterol de la 5 la 7.8 mmol/L creste rata de deces la 6 ani de 3 ori. Literatura medicala din ultimele doua decenii abunda in astfel de studii si astazi nimeni nu mai poate ignora multiplele dovezi ca alimentatia sanatoasa ne prelungeste atat durata, cat si calitatea vietii. Daca in materie de preventie, secolul trecut a fost secolul antifumat, acest secol se profileaza din ce in ce mai mult a fi secolul antialimentatie nesanatoasa. Sa nu credeti cumva ca alimentatia sanatoasa inseamna o alimentatie fara gust. Suntem departe de vremea in care era asimilata doar cu branza de vaci si cu iaurtul fara gust. Dimpotriva, exista la ora actuala suficienta imaginatie gastronomica care sa ofere si savoare, si sanatate in acelasi timp. Alimentatia sanatoasa inseamna, intai de toate, un mod de a gandi fara prejudecati asupra alimentatiei, un mod de a avea mai mult control asupra noastra. Este un mod de a ne completa bucuriile pentru ca ne crestem sansa de a trai mai mult si mai bine.

1) WHO Technical Report, 2003 – Diet nutrition and prevention of chronic diseases

2) Nielsen S.J., Popkin B.M. Patterns and trends in food portion size, 1977-1998. Journal of American Medical Association, 2003, 289;450-453

3) Manson JE et all – Body weight and mortality among women – New England Journal of Medicine 1995; 333: 677-685.