Reinstaurarea încrederii în era Fake News-urilor

Reuters Institute, în colaborare cu Universitatea Oxford, a realizat studiul „Journalism, Media, and Technology Trends and Predictions 2018”, în care descrie conceptul Fake News și predicțiile pe 2018 în domeniile media și tehnologie.

Perspectivele publicului privind știrile false

Deși preocupări ca spin-ul sau propaganda există de câțiva ani, este clar că mass-media digitală și socială au schimbat regulile jocului. Kevin Kelly, co-fondator al revistei Wired, subliniază că „Adevărul nu mai este dictat de autorități, ci este conectat în rețea de către colegi. Ca urmare, există mai puțină credibilitate decât în brandurile media tradiționale. În același timp, internetul a expus cetățenii la o gamă largă de noi perspective. Faptele exacte, faptele alternative și contra-faptele stau acum online (de exemplu, într-un feed social media) într-un mod care este adesea confuz pentru audiențe. Până în prezent, încercările de a aborda aceste probleme (verificarea facturilor, transparența sporită) au presupus că este posibilă reinstaurarea încrederii publice în mass-media. Dar, așa cum am sugerat în raportul recent al Institutului Reuters, „Bias, Bullshit and Lies” (Newman and Fletcher, 2017), poate fi greu să convingi oamenii de fapte care contravin convingerilor proprii, în mod clar sau transparent. Un mai mare scepticism față de fapte este consecința inevitabilă a expunerii la o gamă mai largă de perspective. În sine, acest lucru nu poate fi un lucru rău atâta timp cât este susținut de etichetarea unei surse mai bune, de semnale de calitate și de o mai bună cunoaștere a știrilor.”

„Nu a fost niciodată atât de important pentru tineri să-și dezvolte gândirea critică, să aibă cunoștințe științifice și să aibă abilitățile de a filtra falsitatea de adevăr" – James Harding, Director, BBC News

Platformele implementează tehnologia la MAXIMUM – dar nu pot rezolva problema

Daunele create de dezinformare, propagandă și abuz reprezintă o provocare enormă pentru companii, deoarece încearcă să-și echilibreze angajamentul față de libertatea maximă de exprimare, cu nevoia de a-și elibera serviciile de conținut dăunător. Pentru prima dată, programatorii au început să-și dea seama de consecințele a ceea ce au creat, dar și de faptul că tehnologia singură nu poate rezolva problema.
Ce este de făcut în această situație? Așteptați desfășurarea unei serii de noi procese și algoritmi vizați pentru a detecta diferite tipuri de abuz și semnalizați-le moderatorilor umani. Contează foarte mult ce înțelegem din acești algoritmi, ce putem învăța, și cum îi putem transforma în instrumente inteligente și eficiente. Atenție mare: și tehnologia poate crea știri false.

De exemplu: Proiectul Obama de la Universitatea din Washington: s-a luat un material audio dintr-un discurs și l-au folosit pentru a anima un alt videoclip cu o precizie incredibilă. În timp ce aceste tipuri de animații audio-vizuale se creează în scopuri cu totul legitime, exemplul de mai sus arată modul în care modificarea vocii și modificarea feței ar putea, pe mâini greșite și minți rău intenționate, să producă declarații false elaborate de politicieni sau de alte persoane publice.

Fact-Checking. Creșterea „verificării alternative a informațiilor”

În acest an, vom vedea o concentrare mai mare asupra provocării unor informații inexacte în platforme terță parte. Platforma (și guvernul) de finanțare a verificatorilor independenți va crește în 2018, împreună cu soluțiile tehnice (semi-automate) care îi vor ajuta pe jurnaliști să facă o treabă mai bună. Vizibilitatea va crește în rețelele sociale și în motoarele de căutare, exact când pot avea cel mai mare impact. Sunt așteptate provocări în ceea ce privește verificarea faptelor judecătorilor – de la cei care sunt judecați până la a stabili care pot fi „dovezile alternative”.

În decembrie, Week Standard a devenit prima publicație conservatoare din SUA care s-a alăturat listei verificatorilor de facturi autorizați. Revista a fost numită "un dezinformator în serie" și este prima organizație explicit partizană care se alătură acestei provocări.

O mai bună etichetare și proeminență pentru brandurile de încredere

În lumea fragmentată a internetului, accentul se schimbă de la imaginea care se vrea și imaginea care este de fapt. Abilitatea de a identifica repede brandurile sau oamenii de încredere va fi în centrul ecosistemelor de informații sănătoase, dar suntem încă departe de aceasta. Institutul de cercetare Reuters a arătat că mai puțin de jumătate (47%) au recunoscut obiceiul brandului de a crea știri pentru Facebook, Twitter sau Google (Kalogeropoulos and Newman, 2017). Google afirmă că până la sfârșitul lui 2018 va face eforturi pentru a surprinde mai mult conținut de înaltă calitate, credibil pe web, ceea ce, la rândul său, necesită o mai bună etichetare și descriere a conținutului la sursă. Proiectul Trust oferă deja indicatori privind standardele etice și expertiza jurnalistică, ce vor începe să fie integrate în algoritmi în acest an.

În același timp, platformele vor spori spațiul acordat logo-urilor pentru a permite o selectare mai ușoară a brandurilor familiare și vor introduce etichete noi pentru a descrie conținutul, cum ar fi știri sau analize de ultimă oră.

Cele mai multe proiecte sunt în prezent experimentale, mobile sau aplicabile în doar câteva țări, dar se așteaptă ca acestea să fie lansate într-un mod mai consistent în 2018, între platforme și teritorii, inclusiv în feed-ul de știri Facebook.

Literacy on the Way…

Educația în jurul subiectului „evitarea știrilor false” va fi o parte importantă din această poveste în 2018. Vor exista inițiative bine organizate, campanii și programe menite, după cum spune Dan Gilmor, „să ne modernizăm pentru a fi utilizatori activi ai mass-media și nu doar a consumatorilor pasivi". BBC a creat un nou site web pentru adolescenți, iar din luna martie va porni cu proiectul în școli de renume precum Huw Edwards și Amol Rajan, oferind tutoriale video și lansând o „Real Check Roadshow”.