Puterea de decizie in companie
Potrivit raportului, femeile sunt slab reprezentate in procesul decizional economic. Un exemplu elocvent in acest sens este faptul ca bancile centrale ale celor 27 de state membre ale UE sunt conduse de barbati. In Europa, desi femeile reprezinta aproape 44% din numarul total de angajati, ele ocupa in proportie de doar 32% posturile de conducere, precum: directori executivi, directori si manageri de intreprinderi mici.
Prezenta redusa a femeilor in posturile de decizie este mai evidenta in companiile mari, unde barbatii reprezinta aproximativ 90% din membrii consiliilor de administratie. Astfel, studiul arata ca in sectorul privat, barbatii ocupa, in continuare, noua din zece scaune in consiliile de administratie din cadrul marilor companii, iar doua treimi sunt sefi de organizatii.
In Europa
Desi in intreaga economie europeana, unul din trei manageri este reprezentat de o femeie, ele inca lipsesc din esalonul superior al afacerilor. In medie, boardul de conducere ale celor mai mari companii listate la bursele de valori nationale din statele membre ale UE nu are decat o singura femeie printre cei noua membri. Totusi, ponderea femeilor a crescut usor de la 8% in 2003 la putin peste 10% in 2007.
Un caz interesant este cel al Norvegiei, unde numarul femeilor din consiliile de conducere ale companiilor a crescut simtitor in ultimii ani, datorita unei masuri guvernamentale. In 2002, guvernul a cerut ca, in mai putin de un an, toate companiile de stat sa aiba cel putin 40% femei in consiliul de decizie si a amenintat ca va impune cerinte similare si companiilor private.
La acea data, femeile reprezentau numai un sfert din boardul de conducere, astfel ca guvernul a introdus un sistem de sanctiuni (inclusiv o posibila inchidere a companiei) pentru a rezolva aceasta inegalitate intre genuri.
Datele colectate in septembrie 2007 pentru CE indicau ca targetul impus nu a fost atins in totalitate. Dar faptul ca Norvegia se afla inaintea celorlalte tari europene in ceea ce priveste echilibrul intre genuri la nivelul conducerii demonstreaza ca aceasta problema se poate rezolva intr-un timp relativ scurt, prin actiuni concepute la nivel national.
Per ansamblu, tarile scandinave tind sa se descurce mai bine decat media tarilor europene. Norvegia are, de departe, cea mai mare parte a femeilor in boardurile de conducere din marile corporatii (34%), urmata de Suedia cu un procent de aproape 24%. Pe de alta parte, statisticile dezvaluie ca in boardurile de decizie din tari precum Italia, Portugalia, Luxemburg (3%) si Cipru (2%) exista mai putin de o femeie alaturi de cei 20 de membri din conducere.
Femei vs. barbati
Desi femeile numara peste jumatate dintre absolventii de universitati din Europa, succesul lor nu se regaseste si la locul de munca, unde exista un serios dezechilibru in pozitiile de conducere.
Psihologul Lena Rusti crede ca un om respectat este mai productiv. Pornind de aici, imaginea masculina pare sa corespunda mai bine idealului unei fiinte organizationale devotate companiei, care se identifica total cu pozitia sa profesionala, deci pare mai productiv. "Chiar daca este evident ca multe femei corespund profilului, ele pot fi in continuare vazute ca viitoare mame sau sotii devotate, asumandu-si roluri sociale care le consuma la randul lor timpul si resursele", explica psihologul. Asadar, intre un barbat si o femeie cu sanse egale de a accede la o pozitie de conducere, este posibil ca barbatul sa fie ales, fiind considerat mai productiv pentru ca are o disponibilitate mai mare.
O alta idee preconceputa, in opinia psihologului, este accesul limitat al femeilor in cercurile de discutii. Se pare ca exista cluburi de golf unde se discuta afaceri importante si unde, chiar daca nu e la nivel declarativ, femeile nu au acces.
Mult timp s-a vehiculat ideea ca barbatii sunt fiinte rationale, iar femeile sunt fiinte emotionale, perceptie in urma careia devine evidenta preferinta unui barbat intr-o pozitie inalta.
Desi barbatii in pozitiile de conducere sunt mai bine platiti decat femeile in functii similare, acestea din urma vor profita de sansa unei functii mai inalte in companie si vor face un efort suplimentar de a confirma asteptarile.
Magda Dragne, Head of Human Resources Division in cadrul Libra Bank, crede ca barbatii sunt mai autoritari si mai stabili emotional, ceea ce inseamna ca pot lua decizii mai dure atunci cand businessul o impune. Barbatii afiseaza, cel putin la prima vedere, mai multa autoritate si siguranta. Este exact aceeasi perceptie ca si in cazul unei familii unde "barbatul este capul familiei".
Leadershipul
Un studiu finlandez despre leadershipul feminin si profitabilitatea companiei indica faptul ca o companie care are o femeie intr-o pozitie de CEO este usor mai profitabila decat una in care aceeasi pozitie este detinuta de un barbat. Cat de mult conteaza pentru companie daca la conducerea ei este o femeie sau un barbat?
Lena Rusti afirma ca rezultatul studiului transforma, de fapt, complexul de inferioritate intr-unul de superioritate. Daca scopul subtil al studiului este de a demonstra ca femeile sunt mai potrivite in pozitii de conducere, rezultatul va fi acela ca un tip de discriminare se muta in altul.
De aceeasi parere este si Magda Dragne, care considera ca profitabilitatea unei companii nu tine cont de faptul ca la conducere se afla femei sau barbati. Conteaza ca liderul sa fie un bun coordonator si sa fie inspirat in luarea deciziilor care tin de people management si business. Pe de alta parte, aceasta recunoaste ca femeile-lider empatizeaza mai usor si, implicit, formeaza echipe mult mai solide. Acest lucru conduce la loialitatea angajatilor fata de companie si obiectivele ei, deci la profit.
In Romania
Potrivit unui raport Eurostat, la nivelul anului 2005, in Romania proportia femeilor in pozitii de CEO sau Director de companie era de 42%, in timp ce barbatii ocupau peste 50% dintre aceste functii. Totodata, studiul mai arata ca pozitiile de manageri din companiile mici erau ocupate in proportie de 30% de femei si 70 de procente de barbati.
Se pare ca situatia de astazi nu mai este aceeasi. De exemplu, in Libra Bank, la nivel national, din totalul de 55 de persoane care se afla in pozitii de middle si top management, 35 sunt femei si doar 20 de pozitii sunt detinute de barbati, femeile reprezentand aproape 64% din totalul functiilor de conducere. In cazul pozitiilor de senior top management, exista un presedinte si doi vicepresedinti, iar una dintre cele doua pozitii de vicepresedinti este atribuita unei femei.
Mai mult, domeniul de corporate banking este coordonat de o femeie. De asemenea, departamentele de Credit Risk si Persoane Fizice sunt conduse de doua femei, la fel si in cazul pozitiilor de Director IT, Director de Trezorerie si Financiar. Asadar, intr-un domeniu unde, in general, se considera ca anumite posturi sunt destinate exclusiv barbatilor, in Libra Bank au acces si femeile.
Psihologul Lena Rusti considera ca, practic, procesul de evolutie sociala porneste de la un model al unei societati masculine. In trecut, barbatul era considerat superior fizic, intelectual si emotional. Nu doar regulile sociale, ci si cele religioase interziceau accesul femeilor in anumite planuri importante ale vietii sociale.
Astazi, subliniaza Lena Rusti, "drepturile sociale sunt egale pentru cele doua sexe si accesul in pozitii profesionale este egal, cel putin teoretic. Statisticile confirma insa faptul ca mentalitatea nu se poate schimba in ritmul in care se doreste, daca nu exista reglementari care sa ne oblige sa o facem".
Din acest punct de vedere, SUA sunt un exemplu pozitiv. Legislatia pune presiune pe reprezentarea egala a femeilor si a diferitelor minoritati (pe criterii de rasa, dizabilitati sau varsta) in companii. Acest lucru a dus la o reprezentare aproape egala in decursul ultimelor generatii. Nici legislatia europeana nu este foarte blanda cu organizatiile. Dovada este faptul ca in unele tari autoritatile impun un echilibru intre genuri la nivelul conducerii.