Primeşti bani fără să faci nimic: Există un motiv bun pentru care giganţii IT militează pentru venitul minim garantat

Ideea e cunoscută sub numele de „venit minim garantat” şi e văzută de unii ca o posibilă soluţie pentru eradicarea sărăciei, dar şi o formă de compensaţie pentru angajaţii din industriile în care roboţii vor înlocui oamenii în viitorul nu foarte îndepărtat.

Şi şeful Tesla, Elon Musk, a declarat de curând că nu ar trebui să ne mai facem griji în privinţa banilor peste câţiva ani. Într-o lume în care automatizarea se extinde tot mai mult (vedem cu toţii cum roboţii şi obiectele „inteligente” preiau tot mai mult din sarcinile oamenilor), e posibil ca noi să ajungem să nu prea mai avem ce munci pentru a câştiga bani.

Pentru a înţelege mai bine contextul, trebuie să menţionăm că Tesla a facut un pas important spre maşinile care se conduc singure, odată cu introducerea funcţiei de pilot automat pe cele mai recente modele.
În aceste condiţii, Elon Musk susţine că e foarte posibil ca, în cele din urmă, să se implementeze un venit de bază universal, ca urmare a automatizării. Asta ar presupune ca statul să asigure pentru fiecare cetăţean în parte o sumă care să îi acopere cheltuielile de bază, cum ar fi cele referitoare la locuinţă, mâncare ori îmbrăcăminte.

Pe aceeaşi idee merge şi fondatorul eBay. Experimentul în care el a investit jumătate de milion de dolari va fi implementat pentru început pe un grup restrâns de locuitori ai unor sate din Kenya, dar peste câteva luni va fi extins şi va include cel puţin 26.000 de persoane. Aceştia vor primi o sumă de bani într-o formă sau alta, fie pe parcursul a 12 ani, 2 ani sau în câteva tranşe. Detaliile vor fi stabilite mai încolo, potrivit Mashable.

Lumea e reticentă Nu au fost făcute prea multe experimente cu venitul minim garantat, căci momentan lumea e cam reticentă la această idee. De exemplu, elveţienii au fost chemaţi la referendum anul trecut în legătură cu proiectul care prevedea un venit de bază universal de 2.500 de franci pe lună. Votul a fost majoritar împotriva implementări ideii.

În Olanda, în schimb, câteva comunităţi mici au cochetat cu o măsură similară. Problema este că, până acum, în nicio ţară nu s-a făcut ceva de genul acesta pe o plajă extinsă de „subiecţi”.

Însă în locurile în care s-a implementat venitul minim garantat, experimentul a avut un impact pozitiv din câteva puncte de vedere, arată Business Insider. Evident, în primul rând, oamenii săraci au putut să se descurce mai bine din punct de vedere financiar.

Dar nu numai atât: nivelul de stres a scăzut, iar încrederea în forţele proprii a crescut. Iar unele studii arată că până şi consumul de alcool şi de ţigări a intrat pe o pantă descendentă.

Chiar şi Comisia Europeana ia în calcul introducerea unui venit minim garantat, alături de un salariu minim garantat. Jean-Calude Juncker, şeful CE, a spus că „există în Europa un nivel de demnitate pe care trebuie să îl respectăm”, iar astfel de măsuri sunt necesare în contextul în care şomajul e în continuare ridicat în unele state membre.

Dacă cei mai în vârstă privesc cu reticenţă „ameninţarea roboţilor” pe piaţa muncii, tinerii percep automatizarea ca pe o realitate. Cel mai recent studiu Deloitte Millennial Survey arată că pentru generația Y automatizarea oferă oportunități pentru sarcini mai creative și învățarea de noi aptitudini.

Cu toate acestea, 40% dintre intervievaţi cred că automatizarea le amenință locurile de muncă, iar 44% dintre ei se așteaptă ca aptitudinile lor să fie mai puțin căutate. Pentru jumătate dintre tinerii profesioniști locul de muncă a devenit impersonal și mai puțin uman.

Partea pozitivă Dacă e să vedem partea plină a paharului, faptul că roboţii se vor ocupa din ce în ce mai mult de sarcinile repetive, poate însemna ca oamenii se vor orienta către joburile creative şi complexe.

E posibil ca maşinăriile să asambleze piesele auto de exemplu, dar tot oamenii vor fi cei care vor face design-ul maşinilor, vor monitoriza producţia, vor da comenzile şi vor pregăti strategiile de promovare şi vânzare. Iar acesta e doar un exemplu.

La finalul anului trecut, Corina Neagu, fondator al DARE Development Advice & REsources, Trainer şi HR Consultant, explica pentru Revista CARIERE cum se va schimba piaţa muncii: „Este clar că multe joburi vor dispărea, munca umană fiind înlocuită de roboți, dar cineva va trebui să coordoneze și roboții, de aceea cred că vor apărea alte meserii, care să servească mai bine progresul și dezvoltarea. Dar care vor putea fi accesate de oameni cu anumite competențe și abilități, cum ar fi ingineria, abilitățile numerice, matematică, inovație, creativitate, flexibilitate etc.”

Un studiu realizat de World Economic Forum reflectă fix această idee. Raportul arată că se vor pierde 5 milioane de joburi înainte de 2020 în favoarea inteligenței artificiale, roboților, nanotehnologiei și altor factori care presupun înlocuirea oamenilor, dar că alte 2,1 milioane pot fi create.