Piata muncii in Real Estate

In special dupa 2000, numarul jucatorilor de pe piata (firme
de constructii, dezvoltatori si antreprenori, firme si fonduri de investitii
etc.) a crescut de cateva ori, ajungand de ordinul zecilor in 2007, cu un numar
de proiecte pe masura (ca valoare), in timp ce numarul profesionistilor din
industrie a ramas cumva in urma, daca nu s-a micsorat pe alocuri. Aceasta fie
pentru ca sistemul educational nu a mai produs atat de multi specialisti, fie
pentru ca simultan cu maturizarea pietei, angajatorii cauta profesionisti cu
seturi de abilitati tot mai complexe.

Majoritatea rapoartelor despre piata de Real Estate indica o
crestere a numarului de proiecte de dezvoltare si investitie cu procente intre
30 si 40% atat in zona comerciala, cat si in retail, office-building,
industrial si rezidential. Pe de alta parte, cel putin in perioada de dupa
2004, cei mai multi dintre profesionistii din industrie au trecut prin mai mult
de doua-trei joburi la companii diferite. Evident, aceste schimbari destul de
dese au presupus si cresteri salariale, proportionale adesea cu valoarea
proiectelor si investitiilor respective. Daca, de exemplu, un Project Manager castiga
pana in 1.000 de euro net acum trei ani, in momentul de fata, el se apropie usor
de zona 2.000 – 2.500 de euro. La fel si in cazul specialistilor in vanzari
(consultanta, inchirieri, vanzari spatii, business development), unde nivelul
de salarii se apropie simtitor de 2.000 – 2.500 de euro (adesea chiar peste
3.000 de euro, in functie de anvergura pozitiei si de gradul de acoperire).
Totusi, multi dintre ei prefera, sub asaltul de oferte din piata, sa aleaga
dincolo de pachetul salarial si alte beneficii. Acestea sunt legate de
soliditatea pozitiei pe termen lung, de sansele de dezvoltare profesionala, de
renumele angajatorului sau chiar de mediul de lucru.

Piata muncii in aceasta industrie a trecut pana acum prin
mai multe perioade in care multi dintre profesionisti au ales sa se comporte ca
adevarati „vanatori de joburi", mai ales pentru pozitiile unde se cereau
competente rare in piata: abilitati de negociere, atragere de clienti,
dezvoltare de noi linii de afaceri sau cunostinte solide pe mai multe domenii
similare din industrie.

Cele mai cautate joburi in ultima perioada pe piata
imobiliara romana au fost fie cele pur tehnice (Project Management, dirigentie
de santier, coordonare tehnica de proiect, proiectare si consultanta de
specialitate), fie cele de management (vanzari, business development,
marketing). Companiile din industrie se impart de aceea foarte clar intre cele
de constructie, de antreprenoriat de proiect, cele de dezvoltare si consultanta,
precum si fondurile de investitii si dezvoltare. Astfel, ofertele de angajare
au variat in principal in functie de anvergura proiectelor lansate pe piata,
cele mai multe fiind in zona comerciala (retail), cladiri de birouri, rezidential
si industrial. In general, cei mai mari angajatori raman companiile de constructii,
care cauta cel mai des specialisti tehnici si manageri de proiect, urmate de
companiile de dezvoltare, unde prevaleaza specialistii in management si vanzari,
apoi antreprenorii si companiile de investii, care pun pret pe cei mai buni cunoscatori
si evaluatori ai pietei pentru a identifica cele mai profitabile proiecte ce
pot fi dezvoltate.

Daca pentru pozitiile tehnice, recrutarea a ajuns in ultima
perioada intr-un adevarat impas, constatandu-se o penurie de specialisti
constructori, recrutarea de pozitii de middle si top management este si ea
oarecum incetinita de greutatea identificarii si atragerii unor specialisti
potriviti.

Asa cum spuneam la inceput, acesti profesionisti se muta inca
destul de des intre joburi (cu o frecventa intre unu si trei ani, in
majoritatea cazurilor). Astfel, in atragerea specialistilor din industrie, multi
angajatori se pot concentra pe crearea unor oferte de angajare mai atractive,
cu mai multe elemente care sa denote stabilitatea jobului si seriozitatea companiei,
deoarece profesionistii de astazi cauta medii de lucru unde isi pot dezvolta
competente si cunostinte ce vor fi si in continuare foarte cautate. Daca
joburile lansate pentru recrutare nu le permit acestora o astfel de dezvoltare,
singura atractie va ramane pachetul salarial, iar recrutarea va fi una pur
tranzactionala, in care doar banii vor constitui factorul motivational. In
schimb, daca anvergura jobului este corect dimensionata cu natura proiectului si
pe termen lung ii permite profesionistului o deschidere profesionala si, de ce
nu, chiar personala de amploare, atunci atractia va fi una cat mai argumentata si
corecta, garantand aducerea in companie unui profesionist valoros.

Asa cum o arata si majoritatea studiilor si analizelor pietei
imobiliare locale, Romania
va permite o crestere sustinuta a investitiilor din Real Estate ani buni de
acum incolo. Problema care ramane in continuare este atragerea unor profesionisti
de cursa lunga. Numai o companie de recrutare bine structurata va permite
angajatorilor si candidatilor sa se intalneasca pe un teren comun, in care
competentele aduse de ultimii vor fi de un real folos primilor.