Orașele prost administrate îi alungă pe angajați

În multe zone din România găsirea unui loc de muncă e încă o problemă, dar sunt și orașe mari și industrii unde angajații își pot permite să aleagă inclusiv ținând cont de viața extra-profesională pe care orașul o oferă. Christian von Albrichsfeld, director general Continental România, companie din domeniul automotive care are mii de angajați în Timișoara, Iași, Brașov sau Sibiu, spune că oamenii vor să rămână să lucreze în orașele în care au studiat, iar când părăsesc aceste orașe o fac nu neapărat din cauza salariilor, ci din cauza calității vieții. Au nevoie de infrastructură de educație, sănătate, cultură și de soluții care să le asigure mobilitate astfel încât să nu piardă mult timp cu transportul de acasă la locul de muncă.

Reprezentantul Continental a povestit în cadrul conferinței Cities of Tomorow, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană- AHK România, că atunci când a mutat sediul companiei din Timișoara într-o clădire nouă și-a întrebat angajații cum ajung la birou, de unde vin, cu ce mijloace de transport, ce probleme întâmpină, unde au locuri de parcare, ce trebuie făcut. „Am mers la Primărie și le-am spus celor de acolo că trebuie schimbate niște linii de autobuz. Am avut într-o zonă probleme cu câinii și s-au rezolvat și acelea. Primăria a construit 300 de locuri de parcare. În România lipsește viziunea și structura, dar există pragmatism. E adevărat că impulsul pentru aceste schimbări a venit de la noi”, a mai spus Christian von Albrichsfeld. El a precizat însă că astfel de soluții sunt mult mai greu de aplicat în București unde numărul locuitorilor e mult mai mare ca în Timișoara.

Radu Merica, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, spune că orașul ideal ar trebui să atragă investitori, să fie prietenos cu mediul de afaceri și să creeze locuri de muncă. „Cea mai importantă funcțiune a unui oraș este să încerce să creeze locuri de muncă, mai ales locuri de muncă bine plătite. Apoi, orașul trebuie să ofere o calitate a locuirii la un preț acceptabil, prin dezvoltări rezidențiale. O a treia condiție este existența unei infrastructuri de nivel european: școli, grădinițe, spitale, infrastructură culturală, infrastructură subterană și de transport, soluții de trafic. Foarte puține orașe din România au astăzi soluții de trafic, de parcare, la cel mai înalt standard. Sunt necesare apoi soluții de eficiență energetică, pentru că orașul viitorului este preocupat de dezvoltarea sustenabilă", crede Radu Merica.

Acesta a mai spus că în ultimii ani, în România, se observă un fenomen de migrație de la oraș la sat, în contradicție cu tendințele existente în alte părți ale lumii. "De mai bine de zece ani, există o migrație masivă a românilor în străinătate. Poate că ne-am întrebat cu toții de ce pleacă oamenii. Răspunsul e simplu: găsesc o sursă mai bună de venituri în altă parte. Și atunci vine a doua întrebare: de ce nu se mai întorc? Nu se mai întorc pentru că în altă parte găsesc o calitate a vieții mai bună. La fel, în ultimii ani, un fenomen foarte ciudat: migrația de la oraș la sat. Un fenomen destul de puțin răspândit în lume. De obicei, fluxul migrației este de la sate la orașe, pe când în România lumea se mută de la oraș la sat", a mai spus Merica.

Vasile Dâncu, vicepremier și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, crede că pentru o țară ca România cel mai important lucru este îmbunătățirea conectivității, pentru a lega zonele dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate și a asigura un acces mai ușor la orașele-poli de creștere. Sunt necesare apoi instituții performante în zonele mai puțin dezvoltate, investiții în calitatea vieții din zonele de vârf și măsuri concrete destinate grupurilor marginale și minoritate. Dâncu a precizat că deși dezvoltarea viitoare se va face în jurul regiunilor și a orașelor, nu crede într-o urbanizare accelerată. „România are potențial de a păstra o zonă rurală modernizată în care o parte a populației să se mute. Nu cred că o urbanizare accelerată ar crea altceva decât pungi de sărăcie la marginea orașelor”.

Ivo Gonner, fost primar al orașului Ulm timp de 25 de ani, a afirmat, în cadrul aceluiași eveniment, că dezvoltarea durabilă a orașelor se bazează pe investiții în trei domenii prioritare: mobilitate, mediu și energie. El a precizat că e nevoie de dezvoltarea diferitelor sisteme de mobilitate, că nu putem vorbi de o calitate a vieții în absența calității mediului (de la preluarea și prelucrarea apelor uzate, la protecție în fața inundațiilor) și că trebuie investit în energii regenerabile și în noi modalități de stocare a energiei. "Oamenii vor să trăiască rezonabil, într-un mediu neviciat, apa de băut trebuie să fie curată, oamenilor le este necesară o locuință, copiii au nevoie de școli, tinerii au nevoie de locuri de pregătire profesională. Asta înseamnă dezvoltarea durabilă în esența ei, iar dacă oamenii nu găsesc acești factori în locul în care se află, atunci când au posibilitatea își fac valiza și își caută șansa în altă parte".