Nu e de joacă. Evoluția unui fenomen îngrjorător în lume și la noi: bullying-ul

Pe plan internaţional, cercetările au demonstrat că acest fenomen reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică.

Tacticile cel mai des folosite

Psihologul şi cercetătorul norvegian Dan Olweus, unul dintre fondatorii şi pionierii programelor de prevenţie privind bullying-ul, a studiat timp de 40 de ani fenomenul. Acesta a identificat câteva trăsături ale profilului de victimă şi agresor. Copilul-victimă este o fire liniştită, este trist sau neliniştit, este nesigur, are puţini prieteni sau nu are nici unul, refuză să meargă la şcoală, prezintă vânătăi pe corp sau vine de la şcoală cu hainele rupte, murdare sau alte lucruri distruse.

CITEȘTE ȘI: Spre poziţia de manager, pas cu pas

Copilul-agresor, în schimb, are nevoie să se simtă puternic şi în control, îşi alege victimele dintre cei cărora nu le place conflictul şi obţine obţine satisfacţie din a provoca suferinţă victimelor.
Tacticile cele mai des folosite de băieţi sunt: poreclirea, bătăile, luptele, deposedarea de bani sau obiecte personale, distrugerea bunurilor victimei, îmbrâncirea, lovirea, iniţierea de atacuri repetate asupra victimei. Tacticile cele mai des folosite de către fete sunt: utilizarea poreclelor, excludere cuiva din grup, răspândirea de zvonuri şi manipularea relaţiilor de prietenie, arată părinţibuni.ro.
Un rol important îl au şi ceilalţi elevi, martorii, arată studiile de specialitate. Prin atitudinea lor pasivă, încurajează şi contribuie la menţinerea comportamentului agresorului.

Patru principii-cheie

Dr. Olweus a dezvoltat Programul de Prevenire a Bullyingului în şcoală, program care a fost implementat în toate şcolile publice din Norvegia. Acesta este considerat un model pentru prevenirea violenţei şi în Statele Unite şi în Marea Britanie. Programul de intervenţie asupra comportamentelor agresive/bullyingului este construit pe patru principii-cheie. Aceste principii implică crearea la nivelul şcolii a unui mediu caracterizat prin: căldură, interes pozitiv şi implicarea adulţilor; stabilirea limitelor ferme cu privire la comportamentul inacceptabil; aplicarea consecventă a unor sancţiuni non-fizice pentru comportament inacceptabil sau de încălcare a regulilor; oferirea, de către adulţii investiţi cu autoritate, a unor modele pozitive de comportament.

CITEȘTE ȘI: Cum să îți organizezi eficient timpul de lucru

Lipsesc măsurile de combatere a fenomenului

"Opriți bullying-ul sau desființați recreațiile". Este îndemnul ONG-urilor care susțin că în cele 10 minute de pauză unul din 4 elevi este hărțuit sau amenințat. Agresorii sunt, la rândul lor, minori care așa au fost crescuți de părinți, explică psihologii. Cele mai frecvente agresiuni pe care le suportă copiii în școlile românești sunt cele legate de anumite trăsături – de greutate, de ochelari, de aparat dentar! Insultele și intimidările se întâmplă cel mai adesea în recreații, când copiii ar trebui să socializeze, să se joace și să lege prietenii.
"Școlile nu au o abordare comună în această situație. Unii profesori sunt mai implicați în stoparea comportamentului de bullying, dar alții sunt pur și simplu pasivi", explică președintele organizației "Salvați Copiii", Gabriela Alexandrescu. Tocmai pentru că lipsesc măsurile pentru combaterea fenomenului, organizația "Salvați Copiii" a pornit campania "Opriți bullying-ul sau desființați recreațiile".
Izolarea socială, umilirea, agresiunea fizică și verbală în mod repetat afectează sănătatea emoțională a copiilor. Potrivit psihologilor, pe termen scurt pot să apară stări de anxietate, iar elevii pot refuza să meargă la școală. Însă pe termen lung se instalează depresia și se poate ajunge chiar la tentative de suicid.

Atenție la semnale

"De foarte multe ori, bullying-ul se învață acasă. De foarte multe ori, abuzul asupra copilului sau violența asupra copilului exercitată acasă se duce mai departe în strategii comportamentale pe care copiii le fac sau le suportă cu mai multă ușurință la școală", subliniază psihologul Diana Stănculeanu.
Cifrele organizației "Salvați Copiii" arată că în primul semestru al anul trecut au fost 7.690 de cazuri de violență. Cele mai multe s-au înregistrat în județele Brașov, Timiş și Bihor. Unul din 6 copii este bătut în mod repetat. În cele mai multe cazuri, agresorii sunt la rândul lor minori.

Specialiștii recomandă ca părinţii să fie atenţi la semnalele copilului (fie că este în rolul de victimă sau de agresor), să asculte și să discute ori de câte ori se observă schimbări în comportament. De asemenea, discuția cu cadrele didactice de la şcoală, ori cu un psiholog este esențială.