Mitul superfemeii – anulat!

Alexandra Silocea, pianista care a concertat la Carnegie Hall, New York sau la Ravinia Festival din Chicago, dezvăluie în cover story că lumea muzicală din spatele reflectoarelor este dură. „A cânta cu cei mai mari muzicieni şi pe scenele mari este o responsabilitate uriașă. Trebuie să fii mereu la înălţime şi, mai ales, să fii pregătit. Un concert ratat şi una sau două critici negative pot distruge o carieră aflată la început. Aşa cum un succes fulminant la începutul unei cariere poate duce, dacă nu-i ai pe oamenii potriviţi lângă tine şi tărie de caracter, la acelaşi rezultat negativ.”

„Societatea este ipocrită când pretinde că o femeie poate fi o mamă perfectă și un manager exemplar. Nu este așa. Ambele responsabilități sunt extrem de greu de echilibrat. O femeie de afaceri care este mamă se confruntă cu presiunea socială de a păstra aparențele unei imagini perfecte, atât ca manager, cât și ca mamă. Or, un bărbat manager nu are această presiune sau, în orice caz, nu de intensitatea celei pe care o suportă o femeie.”‒ completează Aliz Kosza în povestea ei de carieră.

„Noi avem împământenită ideea că femeia are rolul de a fi mamă, soție, partener, și de multe ori nu o putem vedea în rol de lider, de antreprenor, într-o zonă care nu e de suport, de jucător de echipă.” De aici crede Simona Baciu că pornesc cele mai mari dificultăți care, odată depășite, așază femeia pe locul ei.

Arătăm în articolul din rubrica Employment că România are a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Banca Mondială. Practic, doar una din două femei are un loc de muncă, aspect puternic influențat de responsabilitățile familiale și de îngrijire a copiilor.

Andreea Paul, al cărei volum, „Forța economică a femeilor”, va fi lansat în luna martie a acestui an, explică și ea în articol că, deși persoanele de gen feminin înscrise în învăţământul universitar sunt majoritare, femeile sunt mai numeroase printre salariații cu venituri scăzute, fiind active în domeniile mai prost plătite. În politică și în structurile aparatului de stat, situația e ceva mai inegală. În Parlament sunt doar 11% femei, 20% în echipa prezidențială și 30% în Guvernul României.

„Suntem pe locul 113 în lume la implicarea politică, mult după Emiratele Arabe Unite, Cambodgia, Ghana sau Etiopia. Româncele sunt cel mai grav subreprezentate în domeniul politic – penultimul loc în UE. Bulgaria, de pildă, este pe locul 48 în lume”, Andreea Paul.
Experiența statelor care au reușit să elimine într-o oarecare măsură discriminarea de gen arată că este nevoie în același timp de o legislație bine pusă la punct în acest sens, dar și de o schimbare de mentalitate.

În fine, în ediţia de martie le veți descoperi pe acele femei, aflate în funcții de conducere care, în diferite industrii, zi de zi, încearcă să se ridice la înălțimea așteptărilor unei societății care a plasat tot mai multe ștachete pe drumul spre perfecțiune.
Căutați numărul 225 al Revistei CARIERE în reţeaua magazinelor Inmedio, Relay și One Minute.