Mândria şi disperarea de a fi român
Criza europeană îi face pe români să reconsidere şansele oferite de societatea românească
De la sfârşitul anului 2010 scade proporţia respondenţilor care, întrebaţi în ce ţară le-ar plăcea să trăiască, dau răspunsul "România", de la 59% la 51%; ceilalţi respondenţi preferă Germania, Italia, Franţa, Spania sau alte ţări, majoritatea europene. 36% dintre respondenţi indică România drept ţara ideală, proporţia acestora scade cu nouă procente faţă de anul 2010. În acest top România este urmată de Germania, Statele Unite ale Americii, Elveţia şi Italia.
- 62% dintre respondenţi sunt de părere că pentru a se realiza, este mai bine ca tinerii să rămână în ţară decât să plece peste hotare.
- 28% dintre cei chestionaţi spun că România oferă condiţii de viaţă civilizate, în creştere cu cinci procente faţă de anul 2010.
- 30% dintre intervievaţi cred că, dacă ţinem cont de situaţia socio-economică actuală a României, această ţară permite un nivel de trai decent.
- 19% dintre respondenţi cred că România oferă un viitor sigur tineretului.
- 54% dintre participanţii la studiu consideră că România va deveni un stat european comparabil cu restul statelor din UE, cu două procente mai puţin faţă de 2010.
Soluţia plecării în străinatate câștigă teren. Un sfert dintre români s-au gândit să plece definitiv
- În 2012, patru din zece români spun că s-au gândit să plece la muncă în străinătate, faţă de trei din zece în anul 2010. Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenţii s-au gândit la un loc de muncă în străinătate în proporţie mai ridicată: de la 54,4% în cazul celor între 18 şi 35 de ani la 13,3% în rândul persoanelor trecute de 65 de ani.
- Dintre cei care declară că s-au gândit să plece să lucreze într-o altă ţara, circa un sfert vor să plece plece definitiv.
- Majoritatea celor care au fost plecaţi la muncă peste hotare declară că aceasta a fost o experienţă reuşită (77% în 2010, 86% în 2012).
După doi ani, mândria naţională rămâne intactă. Se asociază tot cu sărăcia, bătrâneţea, mediul rural şi şcoală puţină
- 90% dintre respondenţi declară atât în 2010, cât şi în 2012, că sunt mândri că sunt români.
- 84% dintre intervievaţi declară că Ziua Naţională a României reprezintă o sărbătoare importantă pentru familia lor.
Noi despre noi. Ne-am născut la locul potrivit?
Hărnicia (13%), ospitalitatea (7%), patriotismul (5%), optimismul (4%) şi bunătatea sau blândeţea (4%) sunt cel mai frecvent menţionate caracteristici pozitive ale românilor de către persoanele chestionate. În ceea ce priveşte trăsăturile de caracter negative ale românilor, respondenţii menţionează infracţionalitatea (16%), lenea (5%) şi minciuna (5%). Puţin peste un sfert dintre români (27%) consideră că cei care spun, cu referire la România, că nu s-au născut în locul potrivit, au dreptate.
Peste 30% dintre tineri s-au săturat de România
Unul din patru români (25,3% – în creştere cu patru puncte faţă de 2010) susţine că "s-a săturat" de ţara în care trăieşte; sentimentul este mai răspândit în rândul tinerilor (32,2% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de, respectiv 31,1% pentru cei care au între 36 şi 50 de ani), în rândul celor de etnie maghiară (41,7%) şi în rândul transilvănenilor şi bănăţenilor (31,5%).