MANDRIA lucrului bine facut

Nimeni nu stie cand anume s-a instalat dezinteresul pentru munca la romani. Lehamitea pentru lucrul iesit din mana ta. Indiferenta lui "las` ca merge si-asa"… Mandria lucrului bine facut pare, in cazul nostru, o sintagma vetusta, a carei semnificatie s-a pierdut undeva in istorie. Contrastul prea mare cu exemplul pe care il ofera nemtii ma face sa ma gandesc ca atitudinea romanilor fata de munca denota un respect de sine scazut, o perceptie negativa pe care romanii o au fata de ei insisi si fata de semenii lor – "doi cu mapa, trei cu sapa" – de care nu ne aratam dornici sa scapam prea curand. Oare ce pot face conducatorii de organizatii pentru a-i determina pe romani sa-si reconsidere atitudinea fata de munca?

Sentimentul propriei realizari

Tiberiu Craciun, Director liveBooks Romania

Mandria lucrului bine facut ar trebui sa fie baza de dezvoltare pentru fiecare individ in parte si apoi sa faca parte din cultura fiecarei companii.

Sunt lucruri care par simple, dar pe care putini reusesc sa le realizeze, in primul rand din cauza educatiei si apoi din cauza societatii in care traim. Spun educatie pentru ca sistemul de invatamant din Romania inca se bazeaza pe memorarea unor informatii in detrimentul creativitatii; iar societatea, de cele mai multe ori, se axeaza pe rezultate cuantificabile in bani.

Daca poti sa te debarasezi de aceste lucruri, atunci poti sa iti atingi acest obiectiv, de a fi mandru de lucrul facut asa cum se cuvine.

Cum am reusit eu sa realizez aceste lucruri la liveBooks? Acum sase ani, cand a inceput acest proiect, nu m-am gandit la bani, ci la produs, la cum sa-l fac sa fie cel mai bun. In timp, odata cu cresterea companiei, am insistat sa pastrez si sa dau mai departe un set de valori.

Incerc sa scot ceea ce e mai bun din fiecare membru al echipei, lasand fiecaruia libertatea de a veni cu idei proprii, ceea ce e foarte important. Daca eu, ca manager, as decide absolut totul pentru angajati, acestora le-ar disparea sentimentul propriei realizari. Pe mine ma motiveaza faptul ca cineva considera folositor ceva creat de mine si ma gandesc ca e la fel si pentru colegii mei. De aceea, incerc sa le ofer sprijin in a-si demonstra talentul si sa le ofer credit pentru meritele lor.

Ma inspira oamenii care au o parere proprie si nu repeta doar ce au spus altii. Asa ca, am eliminat barierele de comunicare si am incurajat socializarea. Si asta se intampla in fiecare zi, nu doar o data la cateva luni, la team buildinguri. La liveBooks, luam pranzul impreuna, la o masa mare unde sta toata lumea, de la manageri la juniori.

M-am asigurat ca oamenii nostri sa nu aiba probleme materiale, astfel incat munca sa nu le fie afectata de nemultumiri salariale. Acesta este un aspect important, dar cu siguranta nu constituie o scuza pentru indiferenta fata de modul in care, in Romania, unii angajati inteleg sa (nu) isi faca munca. Piata este dinamica si nimeni nu e fortat sa ramana intr-un job care nu-i aduce satisfactii.

Uneori, cred ca romanii sunt prea pasivi si continua sa faca o munca in care nu se simt impliniti. Eu am avut sansa sa pot crea o companie in care sa imi faca placere sa lucrez si de care sunt mandru. M-am bucurat nespus cand am vazut ca rezultatele unui sondaj de evaluare a gradului de satisfactie la locul de munca arata ca angajatii liveBooks, colegii mei, sunt multumiti din punct de vedere profesional.

Consider ca daca o companie reuseste sa creeze un mediu unde angajatii pot inova si unde sunt apreciati, atunci cu siguranta ca acestia vor da tot ce e mai bun din ei pentru a-si face meseria foarte bine. Iar daca tinem seama de faptul ca la liveBooks, 70% din vanzari provin din recomandari de la actualii clienti, multumiti de produsul final pe care l-am oferit, pot spune cu toata increderea ca sunt mandru de ceea ce fac.

De ce 1+1 este egal cu 3

Mihaela Mateescu, General Manager, Raiffeisen Leasing IFN SA

Mandria lucrului bine facut este un concept, pe cat de placut urechii, pe atat de rar intalnit astazi, in realitate, in societatea romaneasca.

Dezinteresul fata de munca – si as spune dezinteresul in general – isi are radacinile in modul de educatie si intelegere a valorilor din mediul inconjurator, orientat mai de degraba catre sanctionarea greselii sau a nereusitei si pe o atitudine negativista.

As vrea sa fiu optimista – cum, de altfel, sunt de obicei – si sa atribui dezinteresul si altor popoare, macar vecine, dar inclin sa cred ca romanii l-au impus si l-au dezvoltat in mod excesiv.

Poate ar trebui sa ne intrebam de ce copiii nostri, aflati la varste fragede isi manifesta, in mod deschis si ambitios, preferinta pentru o anumita meserie, ca, mai apoi, la varsta adolescentei, sa fie extrem de nehotarati si, uneori chiar blazati, in alegerea viitorului.

Scolile absolvite de dragul unor diplome sau pe baza tendintelor de moment, acceptarea de locuri de munca fara nici o legatura cu specializarea de baza sau, pur si simplu, goana dupa avantaje pecuniare, nu pot sa constituie fundamente ale "mandriei lucrului bine facut".

Admitand, deci, ca avem o problema de atitudine si nu una de fond, in principiu, ar trebui sa umblam la mentalitate, iar argumentele ar trebui cautate in zona emotionala, mai curand, decat in cea cognitiv-educativa.

Si tocmai optimismul de care va vorbeam, ma face sa cred ca exista solutii la indemana fiecaruia: atitudinea pozitiva, recunoasterea calitatilor si a meritelor, indiferent de modul sau domeniul de manifestare, exemplul personal, atat in interiorul cat si in exteriorul companiei, incurajarea deschiderii si afirmarii.

Este foarte adevarat ca, in prezent, competitia exacerbata in mod artificial uneori si total neproductiva, atat intre angajatii aceleiasi companii, cat si intre marii jucatori ai unei industrii, produce, pe termen lung, mai multe dezavantaje decat foloase directe.

Nu cred ca este, inca, inteleasa teoria conform careia 1+1=3, unde alaturi de clasica adunare, punem laolalta si sinergiile generate de termeni.

La nivel institutional, rolul primordial revine liderilor – si am folosit in mod intentionat termenul de lider, si nu pe cel de manager – in cladirea valorilor companiei. Si nu ma gandesc aici doar la valorile cuantificabile – atat de familiarii indicatori de performanta – ci, mai degraba, la "micile caramizi" care alcatuiesc "marele zid": reusitele individuale si de echipa, cladirea si promovarea imaginii de breasla, dorinta de autodepasire si cautarea de noi provocari sau, pur si simplu bucuria de a lasa ceva durabil in urma ta.

Mandru de ceea ce fac

Zsolt Szalay, Country Chairman MOL Romania

Pentru mine "lucrul bine facut" inseamna eficienta, performanta, indeplinirea unei sarcini cu pasiune. De fapt, cred ca nu merita sa faci nimic daca nu iti doresti cu tarie sa faci acel lucru foarte bine. Este un exercitiu pe care eu il practic in fiecare zi impreuna cu echipa mea, la MOL Romania. In plus, prefer sa ma concentrez pe fapte, nu pe vorbe: rezultatul unei munci bine facute este atat de evident incat nu mai necesita explicatii.

De aceea, cred ca fiecare experienta ar trebui traita la maximum, ca trebuie sa invatam in permanenta lucruri noi, iar pentru aceasta nu ar trebui sa ne fixam vreo limita.

Ca lider al unei organizatii performante, cred ca trebuie sa-mi maximizez experienta si cunostintele proprii si alaturi de capitalul de know-how al companiei sa le transmit echipei de coordonare cu care lucrez indeaproape. Gasesc ca e important sa imi ascult cu atentie angajatii, sa incerc sa le inteleg motivatiile si sa le pun in valoare cat mai bine calitatile si expertiza profesionala. Cand exista un echilibru intre toate aceste lucruri, ne putem astepta la un rezultat de calitate.

Eu sunt inconjurat de oameni valorosi, iar opinia lor este foarte importanta pentru mine. Apreciez foarte mult cand colegii imi demonstreaza ca au o viziune de ansamblu si isi aduc o contributie unica in companie. Imi place sa vad oameni care muncesc cu pasiune si dedicatie. In compania noastra, am implementat un sistem de recunoastere a angajatilor care propun proiecte valoroase, astfel incat acestia sa fie nominalizati si incurajati sa-si puna ideile in aplicare.

Inchei printr-un exemplu clar de "lucru bine facut" la MOL Romania: integrarea retelei Shell in MOL Romania – atat in ceea ce priveste afacerea, cat si oamenii. In acea perioada in care a fost realizata integrarea, am trecut printr-o situatie reala, unica in ceea ce priveste provocarile si rezultatul final. O integrare de succes se refera in primul rand la oameni, dar in cazul nostru a fost necesar sa asiguram obtinerea unor rezultate de business foarte ambitioase. In timpul intregului proces de integrare, in ceea ce priveste managementul, a trebuit sa realizam un echilibru intre factorii "soft" – cum ar fi cultura organizationala si comunicarea, cu cei "hard" – rezultatele financiare, optimizarea costurilor si planul de integrare. Rezultatul acestei integrari este crearea unei organizatii de succes.

Corolar

Oamenii isi privesc cu seriozitate munca daca se simt apreciati pentru ceea ce fac. Daca li se acorda importanta lor si muncii lor, sentimentul raspunderii pentru lucrul bine facut va creste. Daca organizatia creeaza un mediu in care oamenii functioneaza ca o familie in care fiecare este constient ca de prestatia lui depinde bunastarea tuturor si implicit bunastarea proprie, atunci si interesul pentru munca sa va creste in mod natural.